Ziua florii-soarelui la Fundulea > REVISTA LUMEA SATULUI

La începutul lunii iulie, la Fundulea s-a sărbătorit şi anul acesta, ca în fiecare an de altfel, o nouă zi a florii-soarelui. La eveniment au fost prezenţi toţi colaboratorii apropiaţi ai Institutului de Cercetare, veniţi să vadă care mai sunt tendinţele în ameliorarea acestei plante. Floarea-soarelui, am putea spune, are chiar o valoare sentimentală pentru institut, a cărui consacrare pe plan mondial a venit şi ca urmare a realizărilor de referinţă obţinute la această specie. Ne referim desigur la creaţiile echipei de cercetători conduse de Viorel Vrânceanu, cel care în urmă cu aproape 40 de ani obţinea primul hibrid de floarea-soarelui.

Sortimentul de hibrizi acceptaţi în prezent în cultură s-a diversificat însă foarte mult. Pe lângă cei înscrişi în „Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România“, există şi posibilitatea cultivării hibrizilor înscrişi în cataloagele naţionale ale ţărilor din Uniunea Europeană. Aşa se face că astăzi, în marea competiţie de pe piaţa seminţelor de floarea-soarelui, îşi fac simţită prezenţa toate marile firme cu activitate de ameliorare din Europa, dar şi din Argentina sau Australia.

La ora actuală, INCDA Fundulea dispune încă de o germoplasmă foarte valoroasă, dar şi de câţiva hibrizi comerciali care îşi menţin competitivitatea în lupta care se dă cu firmele străine. Despre acestea din urmă fermierii spun că au câştigat teren mult în ultima vreme prin faptul că se mişcă repede şi au o strategie de marketing bine pusă la punct.

E drept, cercetarea românească nu pleacă la drum cu aceleaşi forţe materiale ca ale marilor companii. La eforturile depuse pentru a se autofinanţa şi a crea se adaugă şi cele pentru a rezista agresiunilor continue în vederea preluării patrimoniului institutului, practic a surselor prin care se susţine.

Dincolo de această competiţie, cercetarea, sprijinită şi de companiile care acţionează în România, a reuşit să pună la dispoziţia fermierilor seminţe provenite de la cei mai valoroşi hibrizi cultivaţi în această zonă a Europei. Firme ca Syngenta, Monsanto, KWS, Limagrin şi Euralis sunt doar câteva dintre cele care au realizat în comun cu INCDA Fundulea numeroşi hibrizi de floarea-soarelui care sunt înregistraţi în diferite ţări cultivatoare din Europa. Aşadar, chiar dacă pe piaţa românească hibrizii 100% Fundulea nu mai sunt prezenţi într-un număr atât de ridicat, cercetătorii sunt mândri de aceste colabărări în urma cărora au rezultat creaţii ce au la bază liniile mamă create aici.

Condiţiile pedoclimatice din ţara noastră sunt favorabile culturii de floarea-soarelui, astfel încât aceasta ocupă locul al treilea ca suprafaţă cultivată, după porumb şi grâu. În România suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui au crescut în ultimii 18 ani, situându-se în prezent la 860 mii de ha. În schimb, producţia medie la hectar a suferit o scădere.

Floarea-soarelui a fost şi continuă să fie una dintre culturile oleaginoase de mare importanţă din agricultura multor ţări de pe glob. Dacă ne referim la producţiile de floarea-soarelui obţinute în lume în ultimii ani, se poate spune că aceasta a cunoscut o uşoară scădere, cu excepţia Argentinei şi Rusiei, scăderi ce sunt cauyate mai ales de condiţiile de climă.

Pentru a fi competitivi, hibrizii de floarea-soarelui trebuie să întrunească câteva caracteristici importante, printre care capacitate ridicată de producţie, conţinut cât mai ridicat de ulei în seminţe, perioadă scurtă de vegetaţie, înălţime medie a plantei, grad ridicat de autofertilitate, dar şi rezistenţă la o serie de patogeni specifici acestei culturi.

În plus faţă de aceste calităţi, noile cerinţe în îmbunătăţirea germoplasmei de floarea-soarelui se referă la rezistenţa la secetă şi arşiţă, precum şi la unele erbicide de tip imidazolinon şi sulfoniluree. Noile tendinţe privind alimentaţia, unde se cer uleiuri rezistente la temperaturi înalte, fac ca şi la uleiul de floarea-soarelui să se solicite un spor de calitate prin crearea unor hibrizi cu conţinut ridicat de acid oleic.

Studiind aceste tendinţe, cercetătorii de la Fundulea le-au introdus ca obiective în programul lor de ameliorare, punând accent pe rezistenţa la Lupoaie, la secetă şi arşiţă, dar şi la temperaturile scăzute din perioada răsăritului. Noile creaţii obţinute au întrunit în mare aceste caracteristici cerute. Astfel, hibrizi ca HS-2447, HS- 2705, HS-2746 ating producţii de peste 4.000 kg/ha, conţinut de ulei de 53-54% şi perioadă mai scurtă de vegetaţie comparativ cu bătrânul Favorit, încă prezent în cultură.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezistenţei la secetă din ultimii ani, hibridul HS-2708, aflat în al doilea an de testare la ISTIS, s-a comportat foarte bine şi a avut un conţinut de ulei la fel de bun atât în 2007, un an deosebit de dificil, cât şi în 2008. Ultimii hibrizi creaţi la Fundulea şi înregistraţi chiar anul acesta sunt Flordani şi Flormari. Pe lângă celelalte calităţi morfologice, însuşirile importante ale celor doi hibrizi sunt rezistenţa genetică la atacul de Lupoaie, un potenţial de producţe de circa 4 tone, o bună plasticitate ecologică, precum şi fapul că realizează un ulei de foarte bună calitate.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu