Imprimati articolul

„Vraja“ din Maramureş

Gavrilă Vraja din Ocna Şugatag, Maramureş, a deprins ciobănitul de mic. Acum, beneficiind de cunoştinţele obţinute în urma cursurilor focalizate pe agroturism conduse de WWF Programul Dunăre-Carpaţi, administrează o fermă de 500 oi, la gospodărirea căreia iau parte toţi membrii familiei. Patru generaţii participă la păstrarea tradiţiei păstoritului şi, consecutiv, a relaţiei organice dintre peisaj, om şi animale în ţinutul Maramureşului.

Peisajul în care munceşte familia Vraja este caracteristic pentru zonele înalte din Maramureş. Defrişarea pădurilor s-a încheiat abia în urmă cu 50 de ani. În ciuda deforestării, primii fermieri au scos la iveală un peisaj deschis fascinant şi divers cu pajişti bucolice, bogate în specii şi copaci solitari sau petice de pădure. Păşunatul este un factor crucial pentru păstrarea acestei moşteniri.

Familia Vraja funcţionează precum un corpus sustenabil pe un teren agricol cu înaltă valoare naturală (HNVF). Producţia şi punerea pe piaţă a produselor are loc strict la nivel local. Gavrilă, un veritabil pater familias, este într-o alergătură continuă pentru a asigura hrana familiei sale – coseşte fânul pe platou, merge la piaţă pentru a-şi vinde produsele obţinute din oierit şi cultivarea pământului.

Cei doi copii, socrul, soacra şi bunica îi sunt alături în muncile gospodăreşti sau în păstoritul celor 500 de oi pe Platoul Tătaru.
Ciobanul îşi vinde produsele, caşul şi urda la piaţa din Ocna Şugatag sau Sighetu-Marmaţiei. Datorită faptului că nu apelează la un abator, vinde mieii vii la piaţă. Produsele Vraja sunt cunoscute pe plan local, iar ciobanul are deja o reţea de cumpărători fideli.

Cunoaşterea, o resursă

Gavrilă şi-a capitalizat cunoştinţele în munca tradiţională a oieritului. El nu se implică doar în activităţile care privesc munca zilnică la fermă, ci şi în dezvoltarea de parteneriate la nivel local.

În 2007, fermierii din regiune au pus bazele unui grup local de crescători, de fapt o asociaţie a crescătorilor de oi numită CIOLBAN, al cărei preşedinte este Gavrilă. Mai mult, asociaţia este membra Grupului de Acţiune Locală Mara-Gutâi, demarat prin Programul LEADER în 2008, care este încă în stadiul de proces de selecţie la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Urmându-şi dezvoltarea personală, Gavrilă Vraja a luat parte la cursuri de creştere a animalelor iniţiate şi organizate de către WWF Programul Dunăre-Carpaţi, în parteneriat cu autorităţile locale, cursuri focalizate pe integrarea oierilor în cadrul serviciilor agroturistice.

Gavrilă a solicitat subvenţii în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a primit aprobare, iar acum aşteaptă să aibă loc transferul banilor. Prin pachetul de măsuri de agromediu, el va primi plăţi compensatorii pentru a-şi administra în mod corespunzător pajiştile cu valoare naturală ridicată.

Abandonarea terenurilor a devenit o problemă de mediu în regiune. Adevărul este că agricultura este o muncă grea şi are nevoie de multă dedicaţie din partea celor care doresc să păstreze tradiţiile şi să rămână aproape de natură.

Raul CAZAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2009

֩ Comentarii