Imprimati articolul

Voichiţa Suba şi minunatele cântări de pe Crişul Alb

Voichiţa Suba este interpretă de muzică populară, mai precis cântă folclor autentic tradiţional de pe Valea Crişului Alb, din judeţul Arad. Fiică a preotului din Moneasa, este căsătorită şi are două fetiţe. Cântă de când se ştie, dar a debutat în 1997 la emisiunea de televiziune „Cântecul de acasă“ a domnului Tiberiu Ceia. Au urmat apoi în 1999 primele imprimări în Radiodifuziune, cu orchestra Radiodifuziunii, sub bagheta maestrului Adrian Grigoraş.

În 2001 a realizat primul album „Drag mi-e jocul, bată-l focul“. El conţine 17 piese, toate fiind folclor autentic tradiţional de pe Valea Crişului Alb. În 2008 a realizat al doilea album, „În pădure la Moneasa“. Titlul albumului este dat de oamenii din minunata zonă a staţiunii Moneasa, acolo unde îşi are rădăcinile.

O armonie perfectă

Acum lucrează la alte 9 piese, toate fiind înregistrate cu orchestra populară Rapsozii Zarandului din Arad, condusă de maestrul Petrică Paşca.

„Cu orchestra Rapsozii Zarandului colaborez din 1997, de când participam la concursuri şi festivaluri, dar am devenit propriu-zis colaboratoarea dumnealor din 2006 şi mă bucur. Împreună reuşim să ducem mai departe folclorul nostru tradiţional arădean“, afirmă cu mândrie Voichiţa. Pe lângă aceasta, alături de maestrul Petrică Paşca a realizat o emisiune la un post de televiziune local din Arad, Info TV – Duminica la joc, scopul acesteia fiind atât prezentarea interpreţilor consacraţi, dar mai ales promovarea tinerilor iubitori de folclor şi de muzică populară.

Mugurii care vor rodi curând

În plan personal duce o viaţă fericită. Este căsătorită şi are două fetiţe care îi calcă pe urme. Amândouă au moştenit glasul şi darul cântecului. Cea mare a fost selectată de către doamna Marioara Murărescu la preselecţia Muguri de tezaur şi a cântat în spectacolul „Muguri de tezaur şi moştenitorii“, realizat la Arad în urmă cu câteva luni.
Cântăreaţa manager

În viaţa de toate zilele este director la o societate de construcţii, fiind într-un fel arhitectul Primăriei Bocsig. Are 50 de angajaţi şi se ocupă de partea financiar-contabilă a întreprinderii.

„Fetiţele şi cântecele mele...“

– Care sunt cele mai importante realizări de până acum din viaţa dvs. de artist, de interpret de muzică populară şi ce vă propuneţi pentru viitor?

– Principalele realizări din viaţa artistică sunt albumele mele. Primul album pot să spun că a apărut odată cu prima fetiţă, în 2001 şi, bineînţeles, cântecele mele îmi sunt dragi ca nişte copii. În fiecare am pus o părticică din sufletul meu. Visul meu este să imprim câteva piese cu taraf tradiţional, respectiv cu taragot, clarinet şi dubă, cum se zice aici la noi, în zonă. Pentru că aşa se cânta mai demult pe Valea Crişului Alb.

– Unde sunt ţambalul şi acordeonul din taraf?

– La noi în zonă nu s-a cântat cu ţambal, s-a cântat doar cu contrabas şi cu tobă. E specific zonei noastre. În judeţul Arad nu s-a cântat cu ţambal.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii