„Căile“ banilor europeni (II) > REVISTA LUMEA SATULUI

Continuăm discuţia începută în numărul trecut cu doamna Cornelia Harabagiu, director general al Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală, pentru a afla cum îşi pot îmbunătăţi traiul fermierii bine informaţi şi care va fi modul de accesare a banilor proveniţi de la Uniunea Europeană.

Rep: Ce măsuri sunt incluse în axa II şi sub ce formă se acordă sprijinul?

C.H.: Aceasta cuprinde patru măsuri legate în general de protecţia mediului înconjurător şi gospodărirea terenurilor, iar sprijinul acordat este sub formă de plăţi compensatorii pe suprafaţă, doar în cazul măsurilor de împădurire a terenului agricol şi neagricol existând mai multe forme de sprijin. Adică un beneficiar al uneia din aceste măsuri legate de împădurire este sprijinit în trei feluri în cadrul unui singur proiect.

Prima dată i se dă o primă de înfiinţare a pădurii, pentru a lucra pământul şi a planta, apoi în anii următori (până la 5 ani) primeşte bani pentru întreţinerea acesteia.

A treia formă de sprijin este mai mult un stimul care să-l determine pe beneficiar să continuie ceea ce a început, să compenseze pierderile datorate de faptul că vor trece mulţi ani până va obţine un profit.

O altă măsură prin care sunt susţinute zonele cu handicap din spaţiul montan este aceea de „Sprijin pe suprafaţă pentru zonele defavorizate natural“. Acestea se delimitează pe două paliere, şi anume între 400-600 metri altitudine şi peste 600 metri altitudine cu panta de 15%. Beneficiarii sunt toţi cei care utilizează aceste terenuri agricole, indiferent de forma juridică.

C.H.: Alte plăţi compensatorii se mai acordă pentru agromediu, sprijinul fiind pe suprafaţă pentru producţia ecologică şi pentru păşuni. Beneficiile sunt acelea că oamenii primesc nişte bani în plus faţă de celelalte măsuri. Deci, un beneficiar poate primi ajutor cumulativ din mai multe surse, cu condiţia să fie interesat şi să-i meargă mintea. El poate să solicite plăţi directe la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură) şi, în acelaşi timp, poate merge să solicite sprijin prin cadrul PNDR (Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală).

Rep.: Până acum am vorbit de agricultură, industrie alimentară şi de protecţia mediului. Ce aduce nou Axa III?

C.H.: Axa III constituie o noutate întru totul, fiind legată de dezvoltarea rurală. Măsurile incluse aici privesc creşterea calităţii vieţii în mediul rural, a veniturilor, diversificarea, atragerea tinerilor în mediul rural etc.

Prima măsură este „Promovarea investiţiilor pentru diversificarea activităţilor non-agricole“. Adică aproape orice e legat de servicii de mecanizare, promovarea de produse locale rămase după folosirea materiei prime din fermă - produse la care se adaugă o altă valoare, turism, frizerie, meşteşuguri, artizanat servicii informatice. Beneficiarii sunt numai membrii gospodăriei agricole, care vor să dezvolte o activitate în cadrul acesteia.

„Investiţii pentru înfiinţarea de microîntreprinderi“ este o măsură nouă, care trebuie să aibă până la nouă angajaţi şi cifra de afaceri de minimum 2 milioane de euro. Această măsură există şi în Programul de Dezvoltare Regională, dar există o separare a beneficiarilor în funcţie de spaţiul rural (geografic) de acoperire. La noi, beneficiarii sunt acele microîntreprinderi agricole de pe teritoriul României din zona periurbană. În alte sectoare le finanţează Programul de Dezvoltare Regională.

O altă măsură se adresează turismului rural. Aici e vorba de investiţii la scară mică, adică pensiuni rurale cu un număr de maximum 10 camere şi pensiuni agroturistice cu limita de 5 camere. Beneficiarii sunt acei fermieri care vor să desfăşoare această activitate agroturistică sau agenţi economici din mediul rural.

Investiţiile pentru renovarea satelor sunt acordate pentru modernizarea infrastructurii tehnico-utilitare: drumuri de acces către diferite obiective turistice, şcoala, biserica sau un obiectiv de importanţă economică ori sisteme de alimentare şi canalizare de interes public.

O submăsură este reamenajarea centrului civic al localităţilor din mediul rural. Aici vor fi finanţate renovările clădirilor cu importanţă arhitecturală, locuri de joacă, parcuri, alei, pieţe, târguri, locuri de parcare. Beneficiarii sunt consiliile locale, iar sprijinul este de sută la sută.

Tot prin această axă se va putea finanţa formarea profesioanală a beneficiarilor acestor măsuri, dar şi a celor din programul Leader. Vor primi gratis cursuri agenţi economici, primari, fermieri, deci toţi cei care vor să înveţe cum se pregăteşte un proiect.

C.H.: Leader este o altă axă prin care se poate finanţa constituirea unor parteneriate publice-private care au un cadru juridic şi sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii ca grupuri de acţiune locală.

Din aceste parteneriate, până în 50% trebuie să fie publice, iar restul trebuie sa fie private. Ele vor putea să beneficieze de cursuri gratuite, seminarii, consultanţă pentru a-şi putera elabora o strategie, un program prin care să solicite fonduri pentru dezvoltarea comunităţii locale.

Cu suma primită îşi pot finanţa cheltuielile legate de funcţionare, dar şi anumite proiecte de investiţie. Cam acesta ar fi pe scurt PNDR-ul.
Vom simplifica procedura pentru finanţarea proiectelor

C.H.: Există următoarele posibilităţi: toate proiectele care primesc investiţii trebuie să fie depuse de beneficiari la oficiile judeţene de plată pentru dezvoltare rurală şi pescuit care vor solicita acestora o cerere de finanţare însoţită de documente justificative, şi anume: un proiect tehnic, autorizaţii, dovada asigurării finanţării.

Dorim să facem unele simplificări privind dovada cofinanţării pe care trebuie să o prezinte beneficiarul, în sensul că la momentul depunerii solicitării acesta va putea depune în locul unor documente ferme de la bancă o declaraţie pe proprie răspundere prin care să confirme că, până la momentul semnării contractului, va putea asigura cofinanţarea respectivă.

Dacă nu va aduce dovada fermă a cofinanţării până la momentul semnării, nu va putea încheia contractul. Altă noutate este aceea că vom încerca să cerem documentele strict necesare, deci nu tot fel de hârtii care să reprezinte maculatură la momentul respectiv.

Aşadar, cererea de finanţare nu va mai fi la fel de laborioasă şi complicată, ci va fi însoţită de instrucţiuni clare privind modul de completare pentru a-l lămuri pe beneficiar de la bun început şi pentru a nu mai crea confuzii. În acest sens, dar şi în cel al îndrumării acelora care nu ştiu în ce anume doresc să investească, în fiecare judeţ vor exista departamente pentru dezvoltare rurală.

Rolul va fi să consilieze aceşti oameni privind decizia de finanţare, dimensiunea proiectului, cine să le asigure cofinanţarea privată, identificarea unor consultanţi până în momentul în care solicitantul va reuşi să-şi depună proiectul. Contractele de până la o anumită valoare vor fi semnate la oficiile regionale ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Pentru axa II, care prevede acordarea unui sprijin pe suprafaţă, este un pic mai complicat. Aici se vor crea unele confuzii. Pentru zonele defavorizate, cererile se vor depune la APIA, iar pentru agromediu la APDRP.

Rep.: Aşadar, toate acestea sunt condiţionate de aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Asta înseamnă că, până atunci, nu se vor primi proiecte?

C.H.: Da, aşa este, dar primirea lor va putea începe din momentul depunerii oficiale a acestui PNDR. Deci ele vor putea fi primite, evaluate şi chiar contractate, dar nu se va putea efectua nicio plată până când Comisia Europeană nu va aproba programul.

C.H.: Ca preconizare, în primul semestru al acestui an (aproximativ luna iunie) sperăm că vom primi proiectele. Beneficiarii vor fi anunţaţi din timp de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, iar plata se va derula în funcţie de proiect, oricum, în principiu, în 2008. Se vor efectua plăţi şi în 2007, dar pentru achiziţii de utilaje sau alte plăţi directe.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu