Manifestări şi acţiuni sprijinite de consultanţi

Luna trecută, la ICDPP Mărăcineni, judeţul Argeş, a avut loc o întâlnire a fermierilor cu prestigioşi producători de tractoare şi maşini horticole din Italia, printre care s-au numărat Goldoni, Rinieri, Amiat, Ostela, Ideal.

Acţiunea a fost organizată de ICDPP Mărăcineni, în colaborare cu SC Lantrec Industries SRL şi OJCA Argeş, acestea reuşind să aducă din teritoriu, în special din zonele de centru şi nord ale judeţului, producători agricoli interesaţi în achiziţionarea de tractoare şi maşini horticole.

Majoritatea celor prezenţi s-a interesat de tractoarele italiene pentru pomicultură, care pot lucra bine pe terenurile în pantă datorită faptului că au centrul de greutate jos, ceea ce diminuează semnificativ riscul de răsturnare, în plus ştiut fiind faptul că acestea sunt echilibrate şi au rază mică de întoarcere, fapt ce le permite să efectueze lucrări în spaţii înguste.

Un alt punct de atracţie pentru participanţi l-au reprezentat maşinile cu palpator ce prelucrează terenul pe rând, între pomi şi viţa-de-vie. Au mai fost prezentate maşini şi echipamente de diverse capacităţi, tractate şi purtate, destinate executării tratamentelor în livezi, vii, sere, precum şi săpării gropilor. Echipamentele şi instalaţiile care nu au putut fi aduse în teren pentru demonstraţie au fost prezentate la ICDPP Mărăcineni prin mijloace audio-video.

La iniţiativa conducerii Direcţiei Agricole şi a Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bacău, luna trecută s-a dat startul unui program de studiu aprofundat pentru un număr de patru comune - Brusturoasa, Urecheşti, Tămaşi şi Lipova- reprezentative pentru diversele zone de dezvoltare economică ale judeţului.

Ideea efectuării studiului pleacă de la nevoia de a cunoaşte potenţialul economic şi social al zonei rurale a judeţului Bacău, precum şi perspectivele de dezvoltare a acesteia, cu scopul întocmirii unor proiecte prin care banii proveniţi din fondurile europene să fie utilizaţi exact acolo unde este nevoie.

Pentru realizarea diagnozei, în cele patru comune s-au constituit echipe de specialişti din cadrul OJCA şi DADR, care, împreună cu primarii localităţilor respective, vor merge în fiecare gospodărie ţărănească şi vor completa chestionare referitoare la starea gospodăriei, la statutul membrilor ei şi la oportunităţile pe care aceştia şi-ar dori să le aibă pentru a-şi putea creşte nivelul de trai. Soluţia găsită în urma constatărilor din teren va putea fi extrapolată şi adaptată la fiecare zonă a judeţului Bacău: Zona Subcarpatică, Zona Văii Siretului şi Zona Colinele Tutovei, ultima dintre acestea fiind şi cea mai săracă. Pe baza rezultatelor finale ale studiului se vor putea întocmi programe concrete de dezvoltare pentru fiecare localitate în parte.

Recent, o delegaţie austriacă, formată din coordonatori de proiect, arhitecţi şi consultanţi, a fost prezentă la Arad pentru a pune bazele unui proiect de colaborare între OJCA Arad, OJCA Bacău şi Camera Agricolă din Austria. Proiectul vizează construirea mai multor ferme modulare, a căror capacitate se ridică la un număr maxim de 20 de vaci, beneficiarii având doar obligaţia de a pune la dispoziţie materialele de construcţii.

Prin acest proiect se doreşte, în principal, sprijinirea tinerilor care deţin 3-4 vaci, astfel încât, pe parcursul a 5-7 ani de la demararea iniţiativei, efectivele din fermele modulare să ajungă la 10-20 de capete. În afară de investiţia iniţială, beneficiarilor li se va acorda sprijin pentru ca activitatea ulterioară să fie mai productivă şi rentabilă, lucru care - după părerea coordonatorului acestui proiect - nu este posibil fără consultanţa de specialitate. Primul grajd va fi finalizat în această toamnă.

Partea austriacă va oferi proiectele tehnice pentru ridicarea grajdurilor, ocupându-se totodată şi de organizarea unor activităţi ce vizează schimburile de experienţă pentru fermierii din Arad şi Bacău. Proiectul este rodul unei colaborări de peste 8 ani între cele două părţi, care a început cu o serie de seminarii şi specializări la care au participat atât fermieri austrieci cât şi români, sprijiniţi de ministerele de profil din România şi Austria.

În condiţiile actuale, când este din ce în ce mai greu să faci cercetare agricolă, perseverenţa şi dăruirea profesională a specialiştilor Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău este demnă de evidenţiat.

Sărbătorirea unei jumătăţi de veac de la înfiinţarea acestei unităţi a constituit un prilej de bilanţ şi învăţăminte preţioase, în competiţia dură cu legumicultorii europeni.
Au ţinut să fie prezenţi la acest ceas aniversar acad. prof. dr. Cristian Hera, preşedintele ASAS, prof. dr. Honoris Causa Gheorghe Glăman, preşedintele Asociaţiei Horticultorilor din România, prof. dr. Nicolae Ştefan, şeful secţiei de horticultură a Academiei, dr. ing. Viorel Morărescu, director general al ANCA Bucureşti, ing. Gabriel Balaban, prefectul judeţului Buzău.

S-a remarcat printre oaspeţi fostul secretar ştiinţific al staţiunii, octogenarul dr. ing. Cristea Chiru, cel care şi-a dăruit 24 de ani din viaţă unităţii buzoiene, timp în care a realizat cunoscutele soiuri de tomate Buzău 1.600, Buzău 22, Buzău 47 şi Diana, dar şi renumitele soiuri de ceapă Diamant şi Aurie de Buzău.

Prof. dr. Nicolae Ştefan şi-a amintit cum a izbutit, ca în condiţiile precare ale anului 1957, să-şi îndeplinească sarcina de a înfiinţa staţiunea din Buzău, transformând o fermă de producere a seminţelor de legume în unitate de cercetare al cărui prim-specialist de marcă s-a dovedit a fi ing. Chiru.

Nicolae Trandafir, directorul staţiunii, a subliniat faptul că, înainte de 1990, unitatea aproviziona producătorii din ţară, în fiecare an, cu 15 t sămânţă de ceapă, 22 t sămânţă de varză timpurie şi de toamnă.

Acum lucrurile s-au complicat, şi numai cu sprijinul UNISEM Muntenia, condusă de dr. ing. Gheorghe Glăman, a putut să valorifice mare parte din sămânţa produsă în ultimii ani. În cei 50 de ani de activitate la staţiunea din Buzău s-au creat şi s-au dat în producţie peste 25 soiuri noi de tomate, ceapă, varză, castraveţi, fasole, mazăre, morcov, vinete, pepene, pătrunjel, salată, spanac, ţelină, cicoare de grădină şi busuioc. În tot acest timp, s-au stabilit puternice legături cu legumicultorii din alte zone ale ţării.

Expunerile prezentate la simpozionul organizat pe 10 august 2007, susţinute de cercetătorii dr. ing. Costel Vânătoru şi dr. ing. Floarea Burnichi, au înfăţişat soiurile noi create de ei, printre care tomata Kristin, respectiv noul soi de tomate, tip cireaşă, Capriciu. Reprezentanţii ICDL Vidra, dr. ing. Victor Lăcătuş şi dr. ing. Maria Dumitru, au prezentat date privind aspectul comercial al tomatelor, precum şi noi realizări în domeniul ameliorării.

Cel mai gustat moment a fost înmânarea unor distincţii creatorilor şi înmulţitorilor de soiuri de tomate. Cu aur a fost răsplătit dr. ing. Cristea Chiru, pentru Buzău 22, dar şi mai tinerii Petruţa Bebea şi Costel Vânătoru pentru liniile de hibrizi realizate. Pentru soiuri de tomate produse în vederea industrializării au primit medaliile de aur cercetătorii de la ICDL Vidra, în timp ce la secţiunea divertisment, dr. ing. Florea Burnichi şi-a adjudecat aurul pentru roşia-cireaşă Capriciu.

Numeroase medalii au obţinut şi producătorii care au înmulţit soiurile realizate de cercetare în fermele lor. Printre ei: Gabriel Mogoş, Dumitru Vâlcu, Victor Butnaru şi Ion Gheorghe din Buzău, şi Ştefan Barbu, din Lunca, judeţul Buzău.

Atât Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Buzău, cât şi lucrătorii săi au fost distinşi cu diplome de merit. A fost o mare satisfacţie pentru cei evidenţiaţi, chiar dacă n-au existat şi premii în bani. Vorba domnului Glăman: „Când Dumnezeu a trecut prin România terminase toate rezervele materiale şi nu i-a mai rămas să-i răsplătească pe români decât cu... diplome.“

Vestea cea bună avea să le-o dea cercetătorilor preşedintele ASAS, Cristian Hera: „Alaltăieri, spunea domnia sa, m-am întâlnit cu ministrul Remeş şi cu secretarul de stat Gheorghe Albu, care mi-au promis că vor da o Ordonanţă de urgenţă în vederea revigorării cercetării agriculturii româneşti.

Academia va avea de acum înainte filă de buget pentru a folosi banii în cercetare. Vor rămâne în activitate doar acele unităţi care au masă critică de cercetare ce poate fi valorificată. În legumicultură aceste unităţi sunt: ICDL Vidra, împreună cu staţiunile din Buzău, Bacău şi Iernut.“

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu