Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Siguranţa alimentelor marea provocare

Ce mâncăm? Cum mâncăm? Ce conţin alimentele procesate şi în ce proporţii? Carnea, laptele ori aditivii folosiţi pentru „conservare“ îndelungată sunt sigure pentru consumul uman? Iată doar câteva din întrebările care ne bombardează în ultima vreme prin toate mijloacele de comunicare în masă.

În aceste condiţii stai să te întrebi dacă nu cumva este mai bine să devii vegetarian. Oare o fi mai sigur? Păi se pare că nu: ori sunt modificate genetic - deşi din acest punct de vedere nimeni nu a confirmat că ar dăuna sănătăţii omului – ori se folosesc din greu pesticide sau stimulenţi de coacere sau… „de nici nu mai ştii câte drăcii“, cum ar spune badea Gheorghe!

Pentru a ne asigura totuşi că mâncarea noastră este verificată şi controlată până a ajunge pe masă, continuăm şirul discuţiilor începute în numărul trecut cu doi specialişti în domeniul siguranţei alimentelor: doamna dr. Lavinia Butnariu, director adjunct DSVSA Braşov, şi domnul Liviu Harbuz, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari.

Rep.: Doamna Lavinia Butnariu, care este nivelul de credibilitate a analizelor făcute în cadrul DSVSA Braşov?

L.B.: Trebuie menţionat, în primul rând, faptul că Laboratorul DSVSA Braşov este acreditat de Comisia Europeană pe mai multe metode de analiză. Aici se pot face analize atât pentru produsele alimentare de origine animală, cât şi pentru cele nonanimale, cum sunt pâinea, băuturile etc.

Absolut tot ceea ce înseamnă producţie alimentară este verificat de ANSVSA, respectiv de direcţiile judeţene. Avem o evidenţă clară a tuturor unităţilor care se regăsesc la nivel de judeţe, care au fost evaluate prin Serviciul de Siguranţă a Alimentelor, deci absolut tot ce înseamnă producţie alimentară.

Rep.: Referindu-ne concret la unităţile de procesare, cum stau lucrurile?

L.B.: Pe partea de siguranţă a alimentelor noi am făcut în special evaluările la unităţile care produc şi comercializează produse non-animale, iar acestea nu sunt împărţite pe categorii. Modul de punctare este prin calificativele bine, acceptabil cu recontrol şi neacceptabil.

În general suntem în stadiul de bine şi acceptabil cu recontrol şi s-au dat termene de remediere. Aproximativ 50% din unităţi au început implementarea sistemului HACCP.

Pe partea de producţie non-animală avem şi unităţi care au fost închise. De exemplu, din 400 de brutării, 120 şi-au încetat activitatea din proprie iniţiativă, pentru că nu corespundeau din punct de vedere igienic şi nici nu dispuneau de fonduri pentru a se retehnologiza.

Rep.: Să discutăm un pic şi despre etichetarea alimentelor; unde trebuie să se uite un consumator şi ce să caute pentru a se asigura că nu i se poate întâmpla nimic rău?

L.B.: În primul rând, pe eticheta unui produs alimentar trebuie să fie trecută ţara de origine, unitatea care a produs acel aliment, termenul de valabilitate, aditivii alimentari pe care îi conţine, precum şi avizul Ministerului Sănătăţii. După noile reglementări, pe etichetă trebuie specificată şi valoarea nutritivă a alimentului respectiv şi dacă alimentul conţine organisme modificate genetic.

Rep.: Domnule preşedinte Harbuz, aspectul acesta al aditivilor a provocat la un moment dat multă vâlvă…

L.H.: Un aspect foarte important este cel al informării şi educării populaţiei pentru că foarte puţini consumatori pot identifica aceşti aditiv, respectiv E-urile care produc atâta spaimă.

În ţările europene puternic dezvoltate, activitatea de protecţie a consumatorului este lăsată pe seama organizaţiilor non-guvernamentale extrem de implicate, tocmai pentru că aici sunt alocate fonduri pentru mediatizarea şi informarea populaţiei cu privire la aceşti aditivi, din care unii sunt de multe ori toxici pentru sănătatea omului.

În momentul de faţă, disciplina în acest sens este foarte mare, aspectul comercial rămânând pe ultimul loc în faţa instituţiilor implicate în verificarea siguranţei alimentare. Niciodată aceste autorităţi nu vor favoriza un produs care poate duce la afectarea sănătăţii publice.

Valentina ŞOIMU, Ştefan RANCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2007

Vizualizari: 736



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI