Uniunea Europeană în date şi cifre

I. • 1957: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
II. • 1973: Marea Britanie, Danemarca, Irlanda;
• 1981: Grecia;
III. • 1986: Spania şi Portugalia;
• 1990: reunificarea Germaniei;
IV. • 1995: Austria, Finlanda, Suedia;
V. • 2004: Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria;
VI • 2007: România, Bulgaria.

• Înlăturarea foametei de după război şi a dependenţei de mâncarea importată – „creşterea productivităţii în agricultură“;
• Atenuarea dependenţei de condiţiile meteoclimaterice – „asigurarea unui nivel de trai echitabil agricultorilor“;
• „Stabilizarea pieţelor“ – prin stocare;
• „Garantarea aprovizionării cu produse agricole“;
• „Asigurarea unor preţuri echitabile pentru consumatori“ – echilibru.

• „Principiul pieţei unice“ – produsele agricole circulă liber pe piaţa unică (preţuri comune, politică comercială comună);
• „Principiul preferinţei comunitare“ – produsele agricole originare din UE sunt favorizate;
• „Principiul solidarităţii financiare“ – finanţarea PAC din bugetul comun (costurile finanţării PAC suportate de toate statele membre).

Pilonul I
Organizaţii Comune de Piaţă
• Preţuri;
• Sistemul de intervenţie;
• Ajutoare financiare (plăţi directe, restituţii la export etc.);
• Cote de producţie şi cantităţi maxim garantate, plafoane naţionale, suprafeţe de referinţă);
• Protecţia vamală.

Pilonul II
Dezvoltare rurală
• Stabilit prin Agenda 2000;
• Măsuri însoţitoare;
• Măsuri pentru modernizarea şi diversificarea exploataţiilor agricole.

• Prin documentul de poziţie la Capitolul 7 - Agricultura, România şi-a prezentat oficial poziţia faţă de acquis-ul comunitar din domeniul agricultură.
Documentul a fost transmis Comisiei Europene la data de 10 noiembrie 2001.
• La baza acestui document s-a aflat un dosar de fundamentare;
• Atât documentele de poziţie cât şi dosarele de fundamentare sunt supuse aprobării Guvernului;
• În cursul elaborării şi după adoptare au avut loc consultări cu comisiile parlamentare, înainte ca documentul de poziţie să fie transmis Consiliului Uniunii Europene;
• Documentelor de poziţie ale României li s-a răspuns de către Consiliul UE prin poziţii comune.

• Negocierile s-au desfăşurat pe două componente:
- sanitar-veterinar şi fitosanitar;
- măsuri orizontale, organizarea pieţei, dezvoltare rurală şi silvicultură.
• S-au desfăşurat după procedura şi principiile urmate în cazul celor noi zece state membre ale Uniunii Europene.

Ce s-a negociat
• Partea financiară;
• Stabilirea cotelor de producţie, a cantităţilor maxim garantate, a plafoanelor naţionale şi a suprafeţelor de referinţă;
• Perioadele de tranziţie.
Ce nu s-a negociat
• Implementarea legislaţiei comunitare.

• Judeţele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, pe locul II la absorbţia de fonduri.
• Proiecte finalizate în valoare de 610 milioane de euro.
• Fondurile structurale, aşteptate cu nerăbdare.

Măsură de preaderare a României la Uniunea Europeană, programul SAPARD a înlesnit unui însemnat număr de investitori realizarea unor obiective ce prefigurează viitoarea dezvoltare a agriculturii româneşti în marea familie europeană.

„Acest fapt, ne-a spus domnul Radu Mihăileasa, director adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi, este evident în cele şase judeţe din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est care, prin numărul de proiecte eligibile, cele mai multe finalizate acum, dar şi prin fondurile alocate se situează pe locul al doilea pe ţară între regiunile de dezvoltare.

La început a existat o oarecare reticenţă, continuă domnia sa, ca mai apoi valoarea proiectelor eligibile depuse să depăşească cu mult fondurile SAPARD alocate iniţial Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Apariţia aşa-numitului SAPARD românesc a mai permis finanţarea unora dintre proiecte, astfel încât conform contractelor încheiate cu beneficiarii, toate investiţiile vor fi la «cheie» pînă la sfârşitul anului 2008.“

Pe primul loc se situează judeţul Suceava cu 315 proiecte, în valoare de peste 149 milioane de euro, urmează judeţul Iaşi cu 235 de proiecte, pentru care suma primită de la SAPARD este de circa 116 milioane de euro. Pe locurile următoare se situează judeţele Neamţ, Botoşani, Bacău şi Vaslui. În total, valoarea proiectelor eligibile finalizate până acum se ridică la aproape 610 milioane de euro.

De remarcat un fapt: valoarea proiectelor eligibile prin programul SAPARD ale investitorilor privaţi este de 349 milioane de euro. Dintre investiţiile realizate în cadrul Măsurii 1.1 se detaşează fabrica de procesare a laptelui din comuna Trotuş din judeţul Bacău, pentru care, prin programul SAPARD, s-au alocat circa 249 mii de euro; modernizarea unui abator de păsări în judeţul Vaslui, care a primit 1,4 milioane de euro etc. Acum, această unitate, una dintre cele mai moderne din ţară, funcţionează la întreaga capacitate, deservind şi judeţele învecinate.

La Măsura 2.1, care vizează modernizarea infrastructurii rurale, alimentări cu apă, canalizări, au fost finalizate la nivelul celor şase judeţe 310 proiecte în valoare de peste 261 milioane de euro. Între acestea, alimentarea cu apă a satelor Soci, Verşeni, Miteşti şi Ciohorăni din comuna Mirosloveşti - Iaşi, în valoare de peste 900 de mii euro, consolidări, refaceri podeţe şi modernizare a drumurilor din comuna Agăş - Bacău, construirea unei staţii de epurare în satul Fălciu din judeţul Vaslui, pentru care s-au alocat 766 mii de euro etc.

La investitorii, să le spunem aşa, importanţi, se adaugă unele mici asociaţii şi persoane fizice care, în cadrul Măsurilor 3.1 şi 3.4, au finalizat 260 de proiecte, în valoare de 265 milioane de euro. Proiectele au vizat achiziţia de maşini şi utilaje agricole, construcţii de microferme piscicole, apicole sau pentru creşterea melcilor, înfiinţarea de plantaţii pomicole, construcţii de pensiuni turistice, dar şi dezvoltarea unor ateliere meşteşugăreşti pentru articole din lemn sau chiar înfiinţarea unei plantaţii de duzi pentru creşterea viermilor de mătase.

Neîndoielnic un succes, programul SAPARD va fi continuat de fondurile structurale, aşteptate, ne spune domnul director Radu Mihăileasa, cu nerăbdare. Până când acestea vor deveni o certitudine, APDRP Iaşi i-a sprijinit pe toţi cei care pregătesc proiecte, astfel încât perioada de aşteptare după depunerea acestora să fie cât mai mică.

Din păcate, cei care vor să acceseze un credit la bănci, absolut necesar pentru realizarea unei investiţii cu fonduri structurale, se împiedică de birocraţia existentă încă în instituţiile bancare. E necesar ca şi aici să existe mai multă deschidere şi, de ce nu, mai multă încredere în cei care le devin clienţi.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu