Imprimati articolul

Rotaţia culturilor este, totuşi, o chestiune de ştiinţă

Părerile cu privire la asolamentul culturilor au evoluat în literatura de specialitate, în funcţie de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii agricole. În prezent, majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord că rotaţia culturilor reprezintă o pârghie importantă în sporirea fertilităţii solului şi a producţiei agricole, care nu poate fi înlocuită prin alte mijloace.

Cea mai ieftină investiţie

Studiile privind efectele rotaţiei culturilor şi ale fertilizării evidenţiază o variaţie a nivelului de recoltă, în sensul diminuării acesteia în cazul monoculturii (cu deosebire în cadrul variantei neîngrăşat) faţă de rotaţiile de trei-patru ani.

Ca o consecinţă a faptului că, în urma efectuării unei amplasări judicioase a plantelor, se realizează un spor de producţie care nu presupune niciun fel de cheltuială suplimentară faţă de aceleaşi plante necultivate într-un asolament raţional sau în monocultură, impun o atenţie deosebită nu numai organizarea asolamentului, dar şi continuarea cercetării diverselor aspecte, care încă se mai cer elucidate.

Prin folosirea irigaţiei şi a îngrăşămintelor, precum şi a lucernei ca solă amelioratoare în structura culturilor irigate se pot spori producţiile de porumb. Astfel, printr-o fertilizare corespunzătoare porumbul pentru boabe irigat poate fi cultivat în monocultură 5-6 ani. Începând însă cu anul 4-5 de monocultură se înregistrează unele pierderi de producţie, precum şi un atac mai intens al dăunătorilor. În acest sistem de cultură este recomandată monocultura de porumb 4-5 ani, după care se alternează cu o solă săritoare de lucernă sau cu o rotaţie scurtă de 2-4 ani.

Este exclusă monocultura

Studiile făcute de cercetătorii români şi străini evidenţiază că cele mai eficiente producţii se realizează în asolamente de 4-6 ani.

La rândul său, cultura de porumb este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi chiar pentru grâul de toamnă, caz în care se vor cultiva hibrizi cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă.

Din cercetările întreprinse în Dobrogea, pe experienţele amplasate în asolamentul fără solă amelioratoare reiese că, în perioada 2004-2006, diferenţele de producţie între ani şi aceleaşi tipuri de rotaţii sunt foarte mici. Diferenţe foarte mari de producţie, peste
2.000 kg/ha, se constată însă între monocultură şi rotaţia de 2-4 ani.

După cum rezultă din datele cercetărilor, monocultura de lungă durată a avut ca efect reducerea drastică a producţiei, aceasta fiind cuprinsă între 5.280 kg/ha (2004),
5.020 kg/ha (2005) şi 4.680 kg/ha (2006).

Rotaţia de 2 ani, grâu-porumb, a contribuit la o creştere a producţiei de porumb, faţă de monocultură, la  7.500 kg/ha în anul 2004, 6.940 kg/ha - în anul 2005 şi 6.790 kg/ha - în anul 2006.

Rolul plantelor premergătoare

În rotaţia de 3 şi 4 ani, prin alternarea culturilor, s-au realizat cele mai mari creşteri de producţie - circa 10.000 kg/ha în cei trei ani studiaţi. Totuşi, în rotaţia de 4 ani, prin prezenţa sfeclei-de-zahăr şi a florii-soarelui în asolament, mari consumatoare de azot, nivelul producţiilor a fost mai scăzut decât în asolamentul de 3 ani. Rezultă că planta premergătoare a avut o importanţă deosebită în realizarea producţiilor. Astfel, succesiunea grâu-porumb, pe fondul unor condiţii climatice favorabile, a determinat o creştere de producţie faţă de monocultură cu 2.110 kg/ha.

Rotaţia de 3 ani, prin efectul benefic al soiei (leguminoasă şi prăşitoare) şi rotaţia de 4 ani prin efectul sfeclei-de-zahăr ca premergătoare (prăşitoare) au determinat creşteri de producţie faţă de monocultură de 6.250 kg/ha şi 5.760 kg/ha, lot martor. Acest lucru s-a datorat şi faptului că incidenţa fuzariozei la ştiulete a fost mai mică, iar gradul de îmburuienare redus.

Rotaţia culturilor îşi pune şi mai mult amprenta asupra dezvoltării plantelor şi implicit asupra producţiei în anii secetoşi. În anul 2007, deosebit de secetos, amplasarea porumbului după leguminoase, comparativ cu amplasarea după porumb şi floarea-soarelui, a determinat o evoluţie bună a acestuia până în prezent. În acest an deosebit nevoia irigaţiei a fost însă prioritară.

Drd Elena BOROICĂ, OJCA Constanţa
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2007

֩ Comentarii