Fagul şi molidul se înalţă falnic în codrii Bihorului

Ca oriunde în lume, principala funcţie a pădurilor bihorene este una economică, dar şi una naturală, cum s-ar spune, care o depăşeşte pe prima.

Cei care au gestionat de-a lungul timpului această bogăţie au făcut-o cu sentimentul datoriei de a asigura amplificarea ei pentru generaţiile viitoare.

Altfel spus, datoria de a păstra integritatea fondului silvic moştenit, dar mai ales de a-i îmbunătăţi structura. Este un deziderat pentru împlinirea căruia acţionează astăzi toţi silvicultorii bihoreni. Concludente sunt în acest sens datele statistice pe care le supunem atenţiei.

Suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Bihor este de 189.766 ha, din care Direcţia Silvică Oradea administrează o suprafaţă de 119.062 ha. 78.389 ha sunt păduri proprietate publică a statului, iar 40.673 ha aparţin unor diverşi proprietari privaţi (consilii locale, composesorate, asociaţii urbane, instituţii de învăţământ, de cult şi persoane fizice).

Fondul forestier (proprietate publică a statului) al Direcţiei Silvice Oradea este constituit din păduri cu funcţii speciale de protecţie în proporţie de cca 45% şi păduri cu funcţii de protecţie şi producţie – 55%. După tipul funcţional, în fondul forestier de stat predomină pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie, destinate obţinerii lemnului de calitate superioară.

Cifra de afaceri realizată de Direcţia Silvică Oradea în anul 2006 a fost de 243.356.000 lei, din care: masă lemnoasă valorificată – 163,38 de mii mc cu o valoare de 13.0376 mii lei (54%); produse nelemnoase (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale) – 3.361 de mii lei; produse vânătoreşti – 541 de mii lei; alte produse (prestări servicii, păstrăv, puieţi forestieri etc.) – 6.670 mii lei.

Lucrările de îngrijire a arboretelor executate în Direcţia Silvică Oradea însumează o suprafaţă totală de 2.695 ha, în timp ce cele de regenerare au cuprins 373 hectare.

Cota anuală de masă lemnoasă stabilită pentru anul 2007 este de 190 mii mc pentru păduri proprietate de stat şi 66 de mii mc pentru pădurile administrate cu contracte de administrare. O sursă importantă de venituri o reprezintă valorificarea fructelor de pădure, ciupercilor comestibile, plantelor medicinale. Astfel, până la finele lunii septembrie 2007 s-au înregistrat următoarele realizări din comercializarea acestor produse forestiere:

• produse lemnoase – lemn de foc – 13 mii de euro, buşteni – 3,3 mii de euro şi alte produse din lemn (garduri, mobilier rustic) – 59,3 mii de euro, toate livrate la export;
• plante medicinale – 31,8 tone, cu o valoare de 72.697 lei pe intern şi 1,0 tone cu 0,7 mii euro la export;
• fructe de pădure – 72 t cu 92,3 mii de euro la intern şi 235,3 tone cu 195 mii de euro la export;
• ciuperci – 3,8 tone cu 20 mii de euro, numai la export.

Toate produsele nelemnoase (plante medicinale, ciuperci şi fructe comestibile) sunt produse bio, fiind recoltate din zone nepoluate şi conservate fără utilizarea conservanţilor.

O altă activitate care aduce venituri semnificative este vânătoarea. Direcţia Silvică Oradea dispune de 26 fonduri de vânătoare. Încasările realizate de la vânătorii străini însumează, în acest an, peste 55,6 mii de euro.
De asemenea, aduc venituri importante comercializarea cărnii de vânat – 59,2 mii de lei (9,2 tone), precum şi a păstrăvilor – 345,2 mii de lei (24,7 tone).

Direcţia Silvică Oradea are în custodie un număr de 6 arii protejate, după cum urmează:
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani: se află pe raza OS Oradea şi are o suprafaţă de 2,5 ha. Din suprafeţele mari de zone umede, din Câmpia de Vest cea mai importantă este rezervaţia naturală Cefa – Pădurea Rădvani.

Această rezervaţie adăposteşte un mare număr de specii de păsări acvatice protejate, atingând un nivel de ordinul zecilor de mii de indivizi în perioadele de migraţie.

Pădurea cu narcise de la Oşorhei este situată pe raza OS Oradea, având o suprafaţă totală de 2 ha. Scopul principal pentru care a fost constituită rezervaţia este conservarea biodiversităţii, a peisajului şi tradiţiilor locale, în vederea menţinerii sau extinderii arealului speciei protejate – narcisa, precum şi încurajarea turismului bazat pe aceste valori.

Lacul Cicoş, amplasat în zona OS Săcueni, are suprafaţa de 10 ha. Aria a fost declarată pentru protejarea mlaştinei relicte cu sfagnete, plauri şi arinişuri plutitoare.

Poiana cu narcise de la Goronişte se află în raza OS Tinca, având suprafaţa de 2 ha. Aria a fost declarată pentru protejarea pâlcurilor de narcise Narcissus angustifolius, care cresc aici la cea mai joasă altitudine din ţară.

Dealul Păcău, situat în raza OS Beiuş, are suprafaţa de 15 ha. Aria a fost declarată pentru protejarea bujorului banatic Paeonia officinalis ssp banatica, element balcanic la extrema cea mai nordică din Europa.

Valea Iadului cu Syringa josichaea se află în raza OS Remeţi şi are suprafaţa de 2 ha. Aria a fost declarată pentru protejarea liliacului transilvănean Syringa josichaea, specie endemică pe Valea Iadului, relict glaciar foarte important.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu