Pledoarie pentru extinderea formelor asociative

Cooperativele înfiinţate în România în baza Legii nr. 566/2004 reprezintă în prezent cea mai performantă şi modernă formă de asociere care poate fi extinsă la nivelul întregii ţări.
Principalele avantaje de care pot beneficia membrii cooperativei sunt stimulative şi se referă îndeosebi la:

- mecanismele de funcţionare a cooperativelor au la bază principiile cooperatiste moderne cu un pronunţat caracter democratic;

- capitalul social al cooperativelor agricole de gradul I este de 500,00 lei, fapt ce oferă posibilitatea înfiinţării de cooperative şi de către persoane care dispun de un capital mai mic.

- scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire;

- reducerea impozitului pe profit al cooperativei agricole cu 20% în primii 5 ani de activitate;

- accesul la subvenţii şi la fondurile publice, precum şi la fonduri externe prevăzute în programul de susţinere a agriculturii României;

- scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, maşini şi utilaje agricole, echipamente de irigat şi alte asemenea echipamente utilizate de cooperativele agricole;

- avantaje sociale pentru comunităţile locale, prin contribuţia la dezvoltarea rurală şi prin crearea de noi locuri de muncă;

- posibilitatea recunoaşterii ca grup de producători a cooperativelor agricole presupune avantaje comerciale şi economice;

- Legea nr. 566/2004 privind înfiinţarea cooperativelor agricole nu a fost şi nu este însoţită de norme metodologice minime privind evidenţa tehnico-operativă şi contabilă.

- Fragmentarea exagerată a terenurilor, dificultăţile întâmpinate în comasarea proprietarilor datorită costurilor şi formalităţilor legate de intabulare, cadastru, acte notariale.

- Inexistenţa cărţilor funciare care fac foarte dificilă aducerea în patrimoniul formelor asociative a terenurilor deţinute.

- Cunoştinţe reduse în domeniul managementului şi dificultăţile financiare legate de angajarea şi salarizarea unor specialişti.

- Dificultăţi legate de obţinerea unor surse de finanţare la începutul activităţii, cunoscută fiind reticenţa băncilor în a acorda credite în condiţiile când nu se poate dovedi activitatea economică.

- Producătorii agricoli au o colaborare dificilă cu unităţile prestatoare de servicii, mai ales atunci când suprafaţa pe exploataţie este redusă.

- Dobânda ridicată la credite influenţează negativ dotarea fermelor şi implicit venituri mici pentru fermierii care sunt reticenţi în privinţa asocierii.

- Existenţa temerilor legate de contabilizarea activităţii şi implicit de plata unor impozite şi taxe;

- Producătorii agricoli care doresc să se constituie în grupuri de producători trebuie să facă dovada, prin evidenţa contabilă, că valoarea minimă a producţiei comercializate pentru grupa de produs pentru care se solicită recunoaşterea să fie de cel puţin 10.000 de euro.

În lipsa unei pieţe organizate, evidenţa contabilă a vânzărilor şi întocmirea documentelor de livrare directă la consumatori este dificil de gestionat individual de către producători agricoli.

- Ca urmare a rezultatelor economice modeste, producătorii agricoli nu-şi pot permite să facă investiţii în dotarea minimă necesară funcţionării unei asociaţii sau grup de producători (sediu, magazii, persoane angajate necesare).

- Inconsecvenţa legislativă (OG nr. 37/2007) care reglementează recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători a fost modificată aproape integral de actul normativ de aprobare, prin Legea nr. 338/2005.

- În zonele unde fărâmiţarea terenurilor este deosebit de mare şi potenţialul de producţie este scăzut, producătorii agricoli, proprietari în vârstă, nu atribuie prin vânzare sau arendare către utilizatorii tineri dreptul de proprietate şi manifestă reţinere în a se organiza în forme asociative, existând temeri privind nerealizarea baremului de desfacere.

- Procentul de sprijin de 2,5%, raportat la valoarea vânzărilor de către grup, se consideră mic.

- Există numeroase impedimente în procesarea dosarelor de recunoaştere a grupurilor de producători.

Propuneri de îmbunătăţire a activităţii formelor asociative din agricultură ar putea fi sintetizate în următoarele direcţii:

- Acordarea unor forme de sprijin financiar şi credite pentru investiţii cu dobândă subvenţionată din partea statului (2-3%) în primii 3 ani după înfiinţare şi returnarea acestora după ce organizaţia înregistrează profit.

- Cooperativele din domeniul agricol, piscicol, silvic, agroalimentar şi de dezvoltare rurală să beneficieze de subvenţii în condiţiile legii, prin APIA.

- Posibilitatea transformării societăţilor agricole şi a societăţilor comerciale care au ca domeniu de activitate agricultura, în cooperaţii agricole printr-o simplă cerere depusă la Registrul Comerţului şi la Direcţia Teritorială a Finanţelor Publice, fără a mai fi necesară radierea societăţilor existente.

- Susţinerea financiară prin credite cu o dobândă de 2-3% în vederea realizării de cooperative agricole pentru finanţare, asistenţă mutuală şi asigurare agricolă, care să poată credita cooperaţiile agricole percepând o dobândă de 5% pe an.

- Înfiinţarea notariatelor săteşti în vederea întocmirii actelor pentru schimburi şi înstrăinări de terenuri în scopul comasării.

- Susţinerea financiară a tinerilor sub 35 de ani care au pregătire de specialitate în domeniul agricol.

- Prima intabulare de terenuri agricole să se facă gratuit, pentru membrii înscrişi într-o formă asociativă.

- Desemnarea unui reprezentant din subordinea OJCA pentru avizarea dosarului de recunoaştere a grupului de producători.

- Sprijin de la autorităţile locale în vederea acordării de terenuri şi construcţii disponibile.

- Facilitarea obţinerii de credite pentru investiţii cu dobândă mai mică, pe termen lung şi perioadă de graţie.

Dr. ing. Viorel Morărescu, director general ANCA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2007

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu