Pentru prima dată românii vor plăti scump pâinea

La început, acest preţ ar putea fi cu 10-15% mai mare decât cel actual, dar până la recolta din 2008 s-ar putea dubla, dacă luăm în considerare scumpirile ce vor avea loc în sectorul procesării specialităţilor şi derivatelor din grâu.

Avem în vedere, desigur, acele specialităţi de paste care au o pondere mare în consumul curent. Acest fapt apare nu neapărat din cauza scumpirii grâului pe piaţa mondială, ci mai ales ca urmare a gravelor distorsiuni apărute pe filiera procesării şi valorificării pâinii şi a derivatelor din făină.

Nu pot fi emise ipoteze aproximative ale scumpirii acestor sortimente, dar în mod sigur în această zonă vor avea loc cele mai fructuoase afaceri. Or, potrivit unor date statistice provenite din sfera instituţiilor ce monitorizează consumul pe locuitor, o bună parte a românilor, în special a celor din zonele urbane, s-au reorientat tocmai spre aceste produse de înaltă panificaţie, în detrimentul pâinii.

Echipele de control ale premierului Tăriceanu, trimise în teritoriu pentru a depista evazioniştii din acest sector, nu fac referiri profesionale la aceste unităţi, întrucât tema lor de lucru avea o viziune îngustă, strict fiscală. Este prima inducere în eroare în ceea ce priveşte evoluţiile pe piaţa pâinii şi produselor de panificaţie.

A doua ar fi calitatea. Nu este posibil ca o franzelă fabricată în cea mai performantă brutărie din sistemul gestionat de patronatul pâinii din România să aibă un termen de garanţie de maximum 48 de ore.

Pâinea fabricată de concurenţii lor, acuzaţi a fi evazionişti, poate fi consumată şi după 5-6 zile, fără a necesita condiţii speciale de conservare. Ne referim, desigur, la produsele acelor brutării de tip ţărănesc, unde pâinea se face, mai ales, din făină amestecată cu drojdie şi mai puţin din aditivi alimentari, care transformă aluatul într-un fel de gumă de mestecat.

Această ultimă consideraţie ar putea leza blazonul firmelor constituite în cea mai prestigioasă grupare patronală din sectorul de panificaţie, dar înainte ca observaţiile de faţă să producă mâhnirea celor care gestionează acest sector, ar fi bine ca ei să mediteze asupra acestei realităţi şi să adopte măsurile tehnologice care să facă pâinea românească cel puţin competitivă cu reţetele de fabricaţie practicate la graniţa cu Ungaria de aşa-zişi evazionişti. O documentare profesională în zonă ar fi de cea mai mare eficienţă pentru Rompan şi cu deosebire pentru consumatori.

Preţul la grâu a crescut cu 30% în ultimele trei săptămâni şi se estimează că ar putea să crească cu până la 40 de procente. „Preţul din acest an este cel mai mare pe care l-am plătit noi până acum, de când suntem pe piaţă, şi suntem de câteva zeci de ani“, afirmă directorul general al Pambac Bacău, Alin Giurea.

El a apreciat că urcarea preţurilor la grâu a fost determinată de secetă, care a redus recolta, dar şi de faptul că cerealele au început să fie folosite pentru producerea de biocombustibili, astfel încăt cererea a crescut. „Preţurile au avansat cu 20 de procente la grâu în ultima perioadă şi o să continue să crească“, aprecia, la rândul său, directorul general al Vel Pitar, Gheorghe Frâncu.

Potrivit estimărilor directorului general al grupului Boromir, Constantin Boromir, preţul grâului ar putea urca până la 240 de euro/tonă, adică aproximativ 0,75 lei/kg, până la recolta din 2008.

În Europa, cotaţia grâului a urcat, în mai puţin de trei luni, de la circa 130 de euro/tonă până la aproape 190 de euro/tonă.

Fabricile de panificaţie spun că sunt nevoite să transfere costurile suplimentare consumatorilor. „Aceste creşteri vor alimenta inflaţia preţurilor alimentare, întrucât procesatorii sunt obligaţi să suporte costuri suplimentare pentru materiile prime“, a declarat Mark Hill, partener în domeniul alimentelor şi agriculturii la firma de consultanţă Deloitte. Hill afirmă însă, în mod nefondat, că preţul grâului reprezintă doar 10% din costul unei pâini, astfel încât impactul este redus.

„În timp ce preţul grâului a urcat cu 50%, efectul asupra preţului pâinii este moderat“, a spus el. În Franţa, asociaţia cultivatorilor de grâu, AGBP a apreciat că majorarea cotaţiei, începând cu a doua jumătate a anului trecut, a avut un impact de numai 1,2% asupra preţului unei baghete.

Pe de altă parte, producătorii italieni de paste făinoase au anunţat că sectorul de profil este în pragul unei crize, după ce preţul grâului dur, din care se fabrică celebrele paste italieneşti, a crescut în acest an cu 30-40%.
Creşterea cotaţiei şi în cazul cerealelor furajere va influenţa preţul cărnii, a mai spus consultantul Deloitte, adăugând că producătorii de lactate şi carne vor avea dificultăţi.

Efectele valurilor de căldură, secetei şi ploilor abundente de pe teritoriul Europei au fost studiate de Serviciul Ştiinţific Intern al Comisiei Europene - Centrul Comun de Cercetare (JRC) - care, pe baza rezultatelor obţinute, şi-a comunicat estimările anuale privind producţia agricolă în Europa. Principala previziune este diminuarea cu 1,6% a producţiei totale de cereale, raportat la media ultimilor cinci ani, în 2007 atingând valoarea de 276 milioane tone, cu 5 milioane tone mai puţin decât s-a estimat.

Dar, faţă de producţia din 2006, această valoare este cu aproximativ 10 milioane de tone mai mare, cele mai mari scăderi înregistrându-se în Europa Centrală şi de Est.

Totodată, se estimează că suprafaţa totală utilizată în 2007 pentru producţia de cereale - în toate cele 27 de state membre UE - a scăzut cu 2,3%. În România, previziunile indică faptul că producţia de grâu va fi cu 40-50% mai mică decât media, în timp ce în Bulgaria producţia de orz va fi cu 14,6% mai mică, iar producţia de porumb ar putea scădea cu până la 40-60%. În Ungaria, producţia de porumb va fi mai mică cu 8%. În Republica Cehă producţia de grâu moale va scădea cu 9%, iar în Slovacia cu 10%.

Comparată cu realizările ultimilor cinci ani, în cele 27 de state membre UE producţia vegetală estimată pentru 2007 nu diferă semnificativ de anii agricoli normali, excepţie făcând doar porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui. Se estimează că suprafaţa totală utilizată în 2007 pentru producţia de cereale în cele 27 de state membre UE a scăzut cu 2,3%.

Datele privind scăderile extreme ale producţiei medii de cereale, în ultimii cinci ani, arată că Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia şi Republica Cehă au fost în mod special afectate.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu