Horticultura gălăţeană optează pentru modelul olandez

La mijlocul lunii septembrie, la Galaţi, a avut loc simpozionul intitulat „Horticultura gălăţeană la standarde europene“, eveniment la care au participat oficialităţi din cadrul Ministerului Agriculturii, ai Direcţiilor Agricole şi Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, nenumăraţi fermieri din zonă şi din judeţele învecinate, precum şi reprezentanţi ai unor societăţi furnizoare de input-uri pentru horticultură. Organizatorii acestei întâlniri au fost DADR şi
OJCA Galaţi.

Un oaspete important şi care a avut de împărtăşit multe experienţe în ceea ce priveşte sectorul horticol a fost ataşatul agricol al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, domnul Meuwes Brower.

Domnia sa a susţinut un discurs legat de cerinţele şi standardele UE pentru horticultură. De altfel, discuţiile care au avut loc pe parcursul întregului simpozion s-au bazat pe ceea ce înseamnă horticultură, mentalitate şi tehnologie olandeză şi la ce distanţă ne aflăm noi de toate acestea! S-a trecut astfel prin toate etapele către performanţă, începând de la asociere şi până la material săditor, producţie, depozitare, ambalare, valorificare.

„Dacă ne raportăm la ţara noastră, situaţia legumiculturii gălăţene este bună. Însă, dacă ne raportăm la Olanda suntem departe, dar sperăm să prindem nişte etape bune şi să-i ajungem din urmă. Dar pentru asta trebuie să luăm de acolo, în mod constructiv, ceea ce se potriveşte cerinţelor noastre.

Eu aş vrea, de exemplu, să ajut legumicultorii din Matca, aceasta fiind zona care impresionează pe toată lumea care ajunge aici şi unde sunt convins că se pot obţine aceleaşi legume cu o muncă mai puţină. Cu ajutorul consultanţei trebuie să învăţăm fermierul român, care este tradiţionalist din fire, nu cum să facă legume, ci cum să-şi uşureze munca.“

Croitoru Mircea, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe Matca: Calitatea seminţei

„La noi, la Matca, sunt foarte mulţi legumicultori, dar 70% dintre ei, care au suprafeţe mari, obţin producţii destul de mici. Eu merg pe principiul că, dacă cumpăr sămânţă de calitate, nu am probleme.

Aşadar, încă din ‘87 lucrez cu sămânţă olandeză, de calitate. Am 20 de ari de solarii, dar produc cât cel cu 70 de ari. Noi suntem 32 în asociaţie şi tot am încercat să merg pe la ei, să le explic cât contează o sămânţă de calitate, dar nu toţi vor să înţeleagă. Dar sper că într-o zi îşi vor da seama de importanţa acestor lucruri.“

Eugen Enculescu, preşedintele Asociaţiei Mecanicilor Agricoli din România: Un parteneriat de la care se aşteaptă mult

„Noi am început să avem contacte cu Ambasada Olandei de mai mulţi ani şi, împreună cu reprezentanţii acesteia, am participat la şapte simpozioane de acest gen. Am plecat de la Suceava, Botoşani, Iaşi, am fost în Republica Moldova, acum iată-ne şi la Galaţi. Am avut mereu ce învăţa de la olandezi.

Gândiţi-vă că este o ţară de şase ori mai mică decât România, cu un pământ aproape ca mortarul, dar ştim cu toţii la ce performanţe au ajuns. În urmă cu un an i-am cerut domnului ataşat să ne pună în contact cu un fermier din Olanda şi, în urma acestui parteneriat, la Iaşi vom avea cel mai modern depozit de cartof din România. Astfel, încet-încet, avem cu ce ne mândri că ne apropiem şi noi de ceea ce înseamnă standarde europene.“

Mihai Mihalache, director Direcţia de Formare Profesională în cadrul ANCA: Demers pentru înfiinţarea fermelor-pilot

„Cunosc destul de bine tradiţia acestui judeţ în ceea ce priveşte cultivarea legumelor, iar simpozionul desfăşurat aici este de bun augur pentru toţi cei prezenţi, pentru că astfel putem dezvolta relaţiile cu partea olandeză.

Aşadar, ne dorim chiar încheierea unui parteneriat bazat pe schimburi de experienţă privind formarea profesională şi dezvoltarea formelor asociative şi, de asemenea, vrem să punem în legătură fermierii noştri cu cei olandezi. Ar fi bine ca acest simpozion să aibă loc şi în alte zone cu caracter legumicol, pentru a crea împreună cu ei şi cu firmele de input-uri nişte centre sau ferme-pilot.“

Meuwes Brower, ataşatul agricol al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti:

Dispuneţi de un potenţial excepţional
„Anul trecut am vizitat oraşul Galaţi pentru prima oară şi, mergând în câmp şi la fermele din zonă, am fost impresionat de potenţialul de aici în sectorul horticol.

Consider că în horticultura gălăţeană există foarte multe oportunităţi, dar lucrul cel mai important pentru a progresa este înfiinţarea organizaţiilor de producători şi am văzut deja exemple atât în Constanţa, cât şi în vestul ţării. Fermierii trebuie să ştie că, asociindu-se, vor beneficia de fondurile de la Uniunea Europeană.

Noi, în Olanda, avem foarte multe organizaţii de producători, care numai anul trecut au primit de la Uniune peste 80 milioane de euro şi cred că acest aspect este foarte important pentru dezvoltarea sectorului horticol românesc. De asemenea, fermierii trebuie să înţeleagă că trebuie să obţină produse de calitate şi că numai astfel vor putea face faţă concurenţei.“

„Noi avem o foarte lungă şi rodnică colaborare cu Olanda în ceea ce priveşte conştientizarea producătorilor cu privire la modul de funcţionare a pieţelor din sectorul legume-fructe. Avem proiecte cu partea olandeză, am lucrat împreună pe constituirea grupurilor de producători şi la stabilirea lanţurilor de valorificare a produselor horticole.

Am instituit cadrul legal, funcţionăm după reguli europene, i-am încurajat dintotdeauna pe fermieri către asociere şi îi susţinem financiar. Dacă vă uitaţi la susţinearea secorului horticol, numai anul acesta sunt 900 miliarde de lei vechi şi în primul rând dăm subvenţii pentru ceea ce este prioritar în acest domeniu.

Fără asociaţii de producători, nu putem funcţiona după principiile şi regulile europene. Cât timp trăim în trecut, cu mentalitatea că ne fură vecinul, oricâte întâlniri am face, oricâtă susţinere financiară am primi, nu vom putea înlătura acest decalaj între noi şi producătorii din Olanda. Fermierii trebuie să înveţe ce înseamnă organizare, marketing, plan de afaceri pentru că altfel nu vor reuşi să-şi valorifice producţia.

Nu trebuie să uităm Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, care va aduce cele 8 miliarde euro pe care producătorii trebuie să-i absoarbă pentru a deveni agricultori europeni şi pentru a ridica comunitatea rurală la standarde europene.“

„Problema la noi stă în mentalitatea fermierului. Românul are o repulsie pentru asociere pentru că se gândeşte la CAP şi nu prea are încredere de teamă că îl fură celălalt. Apoi, când vrea să cumpere material săditor, întreabă mai întîi cât costă.

Te dezarmează, nici nu te lasă să-i spui la ce e bun, ce noutăţi aduce. Şi mai are o problemă cu angrosistul. În momentul în care preţul este ridicat la roşii nu i le dă, are impresia că câştigă prea mult, când scade preţul, el vrea să le dea mai scump şi dacă află că le duce la export din nou vrea să ridice preţul. Dacă consumatorul cere calitate, să-i dăm ce doreşte. Nu putem progresa punând deasupra un rând de roşii frumoase şi dedesubt pe cele urâte.

Dacă nu vom avea producţii de aceeaşi calitate, la un preţ acceptabil, nu vom mai putea să le vindem la noi. Ceea ce este foarte important la producţia din Olanda este că în jur de 90% din aceasta este contractată, pe când la noi e invers, cam 90% se produce la întâmplare. În plus, la noi mai există şi efectul de turmă: dacă vecinul a dat lovitura anul trecut cu vinetele, anul ăsta punem toţi vinete. Nu avem o tradiţie constantă, nu ştim să ne organizăm.“

„Noi suntem specializaţi pe cartof, ceapă, morcov şi furnizăm toate echipamentele necesare pentru recoltarea, depozitarea, sortarea şi ambalarea acestor specii de legume. Eu văd două aspecte importante în România: primul ar fi depozitarea şi tot ce înseamnă activităţile de după recoltare, acestea trebuie făcute cu profesionalism, iar al doilea aspect este reprezentat de costurile cu forţa de muncă, care au crescut substanţial în ultima vreme. Am observat că este o cerere foarte mare pentru echipamente agricole şi în special cele de calibrare, sortare, ambalare şi cred că – mai ales pentru cei care deţin suprafeţe mari - este mult mai eficent din punctul de vedere al costurilor să se utilizeze echipamentele adecvate.

Se vede deja diferenţa între cererea de maşini şi utilaje din anii trecuţi şi cea din anul acesta, de când România este membră a Uniunii Europene, acum fiind mult mai mare, fapt pentru care în curând vom deschide un sediu al firmei pentru a putea fi contactaţi permanent de fermierii români.“

Ne interesează şi punctul de vedere al procesatorilor şi de aceea simpozionul s-a încheiat cu o vizită la fabrica de conserve Contec Food din Tecuci. Aici, legumicultorii şi procesatorii au discutat despre modul în care relaţia lor se poate îmbunătăţi, astfel încât ambele părţi să aibă numai de câştigat.

Procesatorii i-au îndrumat pe producători să reducă costurile cu forţa de muncă prin folosirea seminţelor, a erbicidelor şi a tehnologiei adecvate pentru a obţine produse de calitate şi la un preţ competitiv. Ei au mai subliniat că o materie primă de calitate inferioară obligă procesatorul să facă cheltuieli suplimentare cu manopera.

Valentina Şoimu, Ştefan Rancu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2007

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu