Pădurea şi efectele benefice ale funcţiilor sale de protecţie (III)

• Funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor
Această a doua funcţie de protecţie a pădurilor, deosebit de importantă, constă în însuşirea pădurii de atenuare şi, în numeroase situaţii, chiar de stăvilire a proceselor de eroziune şi degradare a solului.

Însuşirea pădurii de a micşora scurgerea la suprafaţă a apei provenite din precipitaţii duce la slăbirea, iar uneori la oprirea fenomenului de eroziune a solului, ajută la fixarea versanţilor şi a terenurilor alunecătoare, contribuind totodată la prevenirea fenomenului torenţial.

Dacă sub coronamentul pădurii procesul de eroziune a solului are dimensiuni extrem de reduse, situaţia este diametral opusă în zonele despădurite, unde procesul de erodare şi spălare a solului capătă proporţii îngrijorătoare, cu totul nedorite, putând ajunge până la 650 m3/ha/an. Cercetările întreprinse în ţara noastră au ajuns la concluzia că, în cursul unei ploi torenţiale, grosimea stratului fertil de sol spălat de apă variază conform datelor din tabelul de mai jos (Dinu V.).

De asemenea, cercetări comparative efectuate în ţara noastră au pus în evidenţă faptul că, într-o pădure bătrână de fag, având consistenţa 0,8 şi litieră bine formată, eroziunea solului este de 84 de ori mai mică decât într-un teren descoperit.

Alte cercetări au arătat că eroziunea de suprafaţă, pe terenuri cu pantă până la 10%, conduce la diminuarea producţiei vegetale cu până la 20% (uneori chiar mai mult) faţă de producţia normală, în timp ce eroziunea pe versanţi cu pantă mijlocie până la 20%, foarte puternică, determină o scădere medie a producţiei cu aproximativ 60% (Dinu V.).

Rolul benefic exercitat de pădure asupra calităţii terenurilor şi solurilor apare şi mai pregnant dacă amintim faptul că, în prezent, conform studiilor specialiştilor în materie, România are cca 7 milioane ha de terenuri, aflate în diverse stadii de degradare şi eroziune, dintre care cca 2 milioane ha se află în fazele puternic şi excesiv degradate.

La întrebarea care se ridică în mod firesc: ce este de făcut? răspunsul a fost găsit, tot de către specialiştii în domeniu, de mai mult timp: Singura soluţie pentru oprirea procesului de degradare a acestor terenuri şi de repunere a lor în circuitul economic este cea de împădurire, acţiune deosebit de dificilă şi de costisitoare în acelaşi timp.

În condiţiile în care, în urma retrocedării pădurilor, Romsilva va rămâne în administrare doar cu 50% din total, aşteptăm gesturi similare, începând cu anul 2007, şi de la noii proprietari, respectiv de la alţi administratori de păduri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este, deocamdată, singura instituţie din ţara noastră care, încă din momentul înfiinţării sale, a inclus între obiectivele prioritare preluarea unor suprafeţe importante de terenuri degradate şi împădurirea acestora.

Astfel, numai în anul 2006, regia a împădurit peste 5.000 ha de terenuri degradate (cca 1.050 ha în campania de împăduriri din primăvară şi cca 4.000 ha în campania de toamnă), cele mai mari suprafeţe fiind situate în judeţele Constanţa (peste 2.000 ha), Tulcea (cca 1.500 ha), Călăraşi (peste 800 ha).

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu