Istoria de lângă... istorie - cei treisprezece

Preluând titlul unui film în vogă prin anii ‘60, vreau să readuc în conştiinţa cititorilor un moment din tragica toamnă a anului 1916, care a însemnat şi prima operaţie de gherilă petrecută pe frontul românesc.

Locotenent-colonelul Toma Popescu, ofiţer de stat major al Corpului de Olt, întorcându-se din misiune de la Craiova, a fost oprit la Câineni de focuri de mitralieră germană. Erau soldaţii din principala coloană a Corpului Alpin care se instalaseră în satul Lungi, în tranşeele făcute de trupele române în timpul neutralităţii. Cum patrulele duşmane înaintau prin defileu către podul de peste Olt spre Argeş, ofiţerul român realizează marele pericol ce ameninţa trupele noastre.

Toma Popescu adună din satul Câineni pe singurii treisprezece bărbaţi, trecuţi de mult de vârsta încorporării, îi înarmează cu puştile aflate la primărie, le umple sânul cu cartuşe şi, împreună cu un sergent de jandarmi şi unul de pontonieri – aflaţi întâmplător acolo –, se adăpostesc pe un deal, la vest de podul de peste Olt, pe care îl ţin sub observaţie.

Mai bine de trei ore, cei treisprezece ţărani împreună cu cei trei militari, împrăştiaţi la distanţe mari şi făcând o mare risipă de cartuşe, au întreţinut patrulelor bavareze iluzia că podul este apărat de o mare unitate. Inamicul n-a cutezat să atace, iar îndrăzneţul locotenent-colonel a luat din proprie iniţiativă şi alte măsuri menite să oprească înaintarea trupelor germane. A solicitat două plutoane ale unui batalion de vânători ce se afla la Brezoiu şi o baterie de obuziere, astfel încât a doua zi, pe 13 septembrie, la ora patru după-amiază, apărarea Câinenilor se organizează cu ajutorul acestor trupe.

Cei treisprezece – din care unul rănit, dar care nu a vrut să-şi părăsească consătenii – au fost scoşi de pe poziţia de la vest de podul de peste Olt şi mutaţi la apărarea altui pod, mai jos de comuna lor.

De la un grup de şapte prizonieri capturaţi în dimineaţa acelei zile, apărătorii au aflat cu satisfacţie că au în faţa lor un regiment de gardă bavarez, proaspăt venit de pe frontul de la Verdun, sub comanda directă a prinţului Henric de Bavaria, nepotul de frate al regelui Bavariei.

Documentele nu înregistrează însă sentimentul pe care l-au încercat bavarezii aflând că au fost opriţi aici de treisprezece ţărani bătrâni, care îşi apărau satul.

Istoria n-a consemnat nicăieri numele lor, dar ei sunt acolo, sub troiţele care străjuiesc răspântiile de drum pe tot rotundul ca o pâine al acestei ţări sau sub modestele monumente din centrul satelor, pe crucea cărora străjuieşte inscripţia „Pentru toţi cei ştiuţi şi neştiuţi căzuţi pentru ţară“.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu