Universitatea de Vară „Nicolae Iorga“ a împlinit 99 de ani

În perioada 12-17 august s-au organizat, potrivit tradiţiei, la Vălenii de Munte, Prahova, cursurile de vară ale celei mai longevive universităţi româneşti, ce poartă girul personalităţii marelui istoric, savant şi scriitor Nicolae Iorga. Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de când cel mai mare cărturar român s-a stabilit la Văleni, pentru ca în 1908 să întemeieze Universitatea de Vară.

Stabilirea sa în urbea prahoveană se datorează ameninţărilor primite de la oficialităţile din Botoşani pentru poziţia şi articolele publicate în presa vremii şi dedicate răscoalelor ţărăneşti de la 1907. Se spune că mai întâi a locuit într-o căsuţă dărăpănată a unei răposate ghicitoare, pentru ca mai târziu să cumpere teren şi să-şi construiască casa pe care o cunoaştem. Tot aici, pe lângă universitate, a înfiinţat şi o şcoală misionară pentru fete, precum şi alte aşezăminte culturale.

Deschiderea din acest an a celei de a 55-a ediţii a universităţii a fost făcută de acad. Răzvan Teodorescu, prof. univ. Valeriu Râpeanu, prof. univ. Ion Bulei şi prof. univ. Petre Ţurlea.
Una dintre cele mai interesante manifestări, organizate cu acest prilej la Văleni, a fost dezbaterea „Idealul moral al lui N. Iorga şi moralitatea lumii sale“, la care au participat cele 4 personalităţi consemnate mai sus. „Iorga a fost una dintre fiinţele morale ale spaţiului public, spunea acad. Răzvan Teodorescu.

Pentru el, morala datoriei e însăşi condiţia de existenţă a poporului român“, iar locul unde aceasta se împlineşte plenar rămâne satul românesc.

Prof. univ. Valeriu Râpeanu a ţinut să sublinieze înalta ţinută morală a savantului Nicolae Iorga care, cu toate avantajele politice pe care le-a avut, nu a manifestat interese materiale şi nici măcar nu l-a preocupat asigurarea unei locuinţe fastuoase. Prof. univ. Ion Bulei a reamintit cele spuse de poetul Nichifor Crainic, care vedea în Iorga „autorul moral al victoriei naţionale şi arhitectul de geniu al României Mari, în care a crezut“.

Vedea istoria ca pe un organism viu şi a trăit-o şi simţit-o odată cu mişcarea ei. A crezut că prin politică va putea schimba moral lumea, dar, ca atâţia alţi intelectuali, s-a înşelat. „N. Iorga, sublinia profesorul Bulei, este icoana sufletului nostru neconvertit în felul de a vedea lucrurile, a se comporta şi a da o mână de ajutor la schimbarea lumii.“

Şi aşa cum arăta şi prof. Petre Ţurlea, Iorga credea nestrămutat în viitorul României, luându-şi drept crez cuvintele testamentare ale domnitorului Petru Rareş: „Vom fi ce-am fost şi mai mult decât atât.“

Din păcate, istoria a fost nedreaptă cu N. Iorga, cel care era convins că viaţa unui popor şi succesul lui „nu le determină nici întinderea pământului, nici numărul populaţiei, nici bogăţia. Acestea se câştigă, dar nu stau la originea puterii. Izvorul acestei puteri este viaţa morală a unei comunităţi, seriozitatea cu care priveşte traiul, măsura cu care îşi atinge ţintele şi rigoarea cu care le urmăreşte, respectul adânc, cultul pentru realitatea lucrurilor“. Avea să fie asasinat de legionari chiar în Prahova atât de dragă lui. Bustul său din bronz, aflat la Văleni, era cât pe ce să fie topit, dacă nu-l răscumpăra, plătind în ţuică, un iubitor de istorie. Şi, ani de zile, comuniştii aveau să-l ţină sub obroc...

Astăzi spiritul său a învins şi să nu uităm că la vremea sa a fost cel mai european român, deşi şi-a apărat cu îndârjire naţiunea. Universitatea înfiinţată de el înfloreşte an de an, respectând deviza întemeietorului: „Am deschis aceste cursuri de vară cu scopul dublu de a trezi sufletul românesc de pretutindeni şi de a schimba prin acest suflet chiar formele de stat în care trăia poporul nostru.“ Faptul că 80% dintre cursanţii acestui an provin din românii aflaţi în afara hotarelor ţării este un argument în plus al perenităţii creaţiei marelui savant.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu