Un corp sănătos, un corp frumos (II)

Proteinele (substanţe alcătuite din atomi de carbon, hidrogen, oxigen, azot şi uneori sulf) îndeplinesc funcţia de rol plastic – intră în structura tuturor ţesuturilor şi iau parte la refacerea lor, sunt catalizatori biochimici (intră în constituţia unor enzime sau fermenţi), intră în structura hormonilor, participă la formarea anticorpilor, au rol în repartiţia apei şi a substanţelor dizolvate în ea şi în diferite sectoare din organism; când lipsesc glucidele sau lipidele ce au rol energetic, pot fi metabolizate de către organism.

Din punctul de vedere al valorii biologice, proteinele alimentare se pot împărţi în trei categorii:

- proteinele de clasa I (complete) menţin echilibrul proteic, asigură dezvoltarea organismului tânăr şi echilibrul enzimatic şi hormonal; se găsesc în proteinele din brânzeturi, lapte, ouă şi carne;

- proteinele de clasa a II-a (parţial complete) provin din unele leguminoase uscate (fasole, linte, bob) şi cereale (grâu, orez etc.) şi au toţi aminoacizii esenţiali, dar nu în proporţii optime; menţin echilibrul proteic, dar pentru creştere sunt necesare cantităţi duble faţă de clasa precedentă;

- proteinele de clasa a III-a (incomplete) nu menţin echilibrul proteic şi nu asigură creşterea organismelor tinere şi au valoarea biologică foarte scăzută; din această clasă fac parte: gelatina din oase, tendoanele, cartilajele şi zeina din porumb.

Cele mai importante surse de proteine sunt: carnea şi derivatele din carne (20% -30% proteine), laptele (3,5%), brânzeturile (13%-28%), ouăle (12%), pâinea (10%), leguminoasele uscate (20-25%), pastele făinoase (10-15%) etc.

Un adult normal are nevoie de 1-1,5 g de proteine pe kg corp/zi. Acesta reprezintă optimul fiziologic care constituie 11-13% din valoarea calorică a raţiei zilnice şi variază cu vârsta, condiţiile de muncă, exerciţiile fizice făcute, stările fiziologice (graviditate, alăptare, perioada de creştere) sau patologice.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu