Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

O şcoală cu mare încărcătură istorică

Grupul Şcolar Agricol „Mihail Kogălniceanu“ Miroslava, Iaşi, îşi află începutul în Institutul de Educaţie pentru Fiii de Nobili, deschis la Miroslava la 24 octombrie 1831, în palatul marelui boier moldovean, Vasile Beldiman, situat pe un „deal romantic“, aşa cum îl prezintă în cartea sa, „Tainele inimii“, unul dintre elevii primei promoţii, Mihail Kogălniceanu.

În acest institut îşi găseşte originea învăţământul agricol din Moldova întrucât, printre obiectele ce se predau aici, la mare cinste era istoria naturală în care plantele erau grupate şi studiate după sistemul agronomic fitotehnic, şi nu după cel propus de biologie.

Prima şcoală agricolă

În 1834, absolvenţii primei promoţii pleacă împreună cu profesorii lor francezi să-şi continue studiile la Paris. Pregătirea deosebită a elevilor, priceperea de care au dat dovadă în execuţia acestei munci nu rămân fără ecou. Astfel, în 1867, când şcoala se prezintă cu produsele ei la Expoziţia Universală de la Paris, primeşte medalia de bronz. Tot în acest an, 1867, ia fiinţă Şcoala de Agricultură de la Galata Miroslavei, cu o fermă de 300 pogoane pe moşia Miroslavei. Este prima şcoală agricolă medie de stat din Moldova şi a doua (după Pantelimon) din ţară. Iniţiatorul şi organizatorul ei a fost savantul agronom Ion Ionescu de la Brad, profesor de agronomie de la Academia Mihăileană din Iaşi.

Scopul şcolii era acela de a forma specialişti în domeniul agricol. Pe lângă ferma-model, ce cuprindea 11 sectoare, cum ar fi cultură mare, furaje, zootehnie, pepiniere, livadă, grădinărie, horticultură, plantaţie de duzi, vie, prisacă, grădină botanică, şcoala avea şi două ateliere în care se fabricau unelte agricole şi se executau lucrări de reparaţii.

Distincţii

Directorul şcolii de atunci, Gheorghe Drăghici, în scopuri educativ-formative utiliza culturi comparative, realiza o gamă largă de soiuri de cereale şi se preocupa foarte mult de selecţionarea acestora, astfel încât la Concursul Naţional de Producţii Agricole din 1869 Şcoala Agricolă de la Miroslava obţine o medalie de argint pentru grâu roşu de toamnă, două de bronz pentru porumb şi orz şi o menţiune pentru fasole.

În 1895, după ce Şcoala de agricultură se desfiinţează, se redeschide aici Şcoala de sericicultură, iniţiată în 1865 de „M. Vitlimescu“.

În 1900, Şcoala de sericicultură se prezintă din nou la Expoziţia Universală de la Paris şi primeşte şi de această dată bronz pentru „coconi şi fire de mătase naturală“.
În 1918, principesa Olga Sturdza, preşedinta Societăţii ocrotirii orfanilor de război, înfiinţează în fostul palat Vasile Beldiman, acum proprietatea sa, un orfelinat a cărui şcoală capătă în 1919 un profil agricol profesional.

În 1923, Şcoala Agricolă Miroslava primeşte la Expoziţia Agricolă a României medalia de aur pentru pomi şi viţe altoite, cât şi medalii de bronz şi de argint pentru creşterea animalelor. După 7 ani, în 1930, la Expoziţia naţională organizată de Ministerul Agriculturii, Şcoala agricolă de la Miroslava câştigă o a doua medalie de aur pentru oile ţigăi crescute aici. În 1937, la 1 februarie, paralel cu Şcoala agricolă se deschide şi Şcoala superioară de agricultură, curs scurt, la care se înscriu agricultori din toate regiunile ţării pentru a fi iniţiaţi în principalele elemente ale profesiei de lucrător al pământului.

Fermă pedagogică model

Între 1934 şi 1940, Şcoala Agricolă de la Miroslava se distinge printr-o fermă-model cu numeroase sectoare de producţie în care se aplică cea mai avansată tehnică economică a vremii. În 1946, Olga Sturdza donează statului palatul, terenul agricol (peste 200 ha), parcurile şi toate dependinţele, devenind astfel proprietatea şcolii agricole.

În august 1948, ca urmare a reformei învăţământului, Şcoala agricolă va fi organizată după alte principii şi se va numi Şcoala profesională agricolă, care şi-a desfăşurat activitatea până în 1974 când, la 1 septembrie, ia fiinţă Liceul Agricol Miroslava. În perioada 1974-1990, Liceul Agroindustrial Miroslava se evidenţiază ca şcoală cu cel mai mare procent de admitere în învăţământul superior din toate liceele agricole din Moldova şi chiar din ţară.

În mai 1991, Ministerul Educaţiei Naţionale aprobă denumirea şcolii de Grup Şcolar Agricol „Mihail Kogălniceanu“, în semn de preţuire pentru tradiţia şcolii şi pentru cel care a fost întâiul elev şi întâiul premiant al şcolii între 1831-1834.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2007

Vizualizari: 922



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI