Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Hrişca
Fagopyrum esculentum (Fam. Polygonaceae)

Specie anuală, cu tulpina dreaptă, ramificată, înaltă de 30-60 cm, la maturitate roşiatică. Frunzele sunt peţiolate, cordat-sagitate, mai lungi decât late. Florile sunt dispuse în raceme spiciforme, aşezate la subţioara frunzelor, roşietice sau albe. Fructul – nuculă trigonă, castanie, de 4-6 x 3 x 4 mm, uneori de culoare cenuşiu argintie.

Această specie pare a fi originară din Tibet, răspândită ulterior în Siberia de Vest, în India, Coreea şi Japonia. În Europa a fost mult cultivată în Evul Mediu, ca cereală, folosită în alimentaţie până la introducerea pe scară largă a porumbului. La noi se cultivă pe scară redusă în Nordul Moldovei. În ţara noastră hrişca se aduce din Basarabia şi din C.S.I.

La noi, în trecut se cultiva ca plantă medicinală pentru obţinerea rutozidului, în prezent fiind înlocuită pentru obţinerea acestei substanţe cu bobocii florali de salcâm japonez.
Fructele conţin cca 10% proteine, formate în special din globulină şi gluteină, conţinând numeroşi aminoacizi, dintre care arginina, lizina, histidina, cisteina, triptofanul etc.; grăsimi cca 3%; substanţe extractive neazotate (amidon, zaharoză şi dextrină; celuloză cca 10%; săruri minerale: Ca, K, Na, P, Mg etc. şi vitamina P.

În opinia mea, această plantă se încadrează la graniţa dintre aliment şi medicament. Ca aliment, datorită aportului energetic deosebit, este superior cerealelor clasice. Din propria experienţă, care am condus patru expediţii ştiinţifice în Himalaya, am studiat şi alimentaţia hamalilor şi şerpaşilor care cărau timp de 8-10 ore greutăţi între 40-60 kg, baza lor alimentară fiind hrişca; dimineaţa, la prânz şi seara, consumau un fel de terci preparat la rece din boabe de hrişcă râşnite cu puţină sare şi ardei iuţi uscaţi, cu puţin ulei de rapiţă (dacă aveau) şi rareori cu puţină pastramă de yac.

Sub aspect terapeutic, în afară de aportul energetic deosebit, datorită conţinutului de rutină, este un bun protector al fragilităţii vasculare.

Reziduurile de la prelucrarea fructelor paielor sau a plantei întregi constituie în nutreţuri combinate un bun aliment pentru ovine şi păsări.

În alimentaţia noastră, sub formă de păsat, datorită gustului plăcut poate intra foarte bine la prepararea ghivecelor, sarmalelor sau a altor produse culinare, în special în timpul postului.

Acad. Ovidiu BOJOR
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2007

Vizualizari: 4244



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Mirela Margineanu -- (20-March-2010 )
O cititoare a siteului meu ma intreaba daca poate cultiva hrisca in gradina proprie si daca da, de unde poate lua samanta necesara. Va rog sa ma ajutati cu un raspuns corect. Si eu apreciez acest aliment si trebuie sa recunosc faptul ca il gasesc destul de greu si scump. Folosesc atat seminte cat si faina in paine sau pentru turtite de hrisca.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI