Imprimati articolul

Învăţământul agricol preuniversitar în impas
„Şcoala noastră, o şansă către viitor“

În 2004, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România au acordat titlul de „Şcoală Europeană“ Grupului Şcolar Agricol Prejmer, judeţul Braşov (denumirea actuală: Colegiul pentru Agricultură şi Industria Alimentară „Ţara Bârsei“).

La cursurile liceale de zi şi seral - 395 de elevi;

• la şcoala de arte şi meserii şi şcoala profesională - 290 de elevi;
• la şcoala postliceală - 43 de elevi;
• 2 corpuri de clădiri cu 15 săli de clasă, internet, cantină, sală de sport, bibliotecă, lot didactic;
 • Şcoala a fost cuprinsă într-un program-pilot al Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru ruralul montan;
 • pregăteşte cadre pentru meseriile: tehnician veterinar, tehnician agromontan.

Cunoşteam bine Gospodăria Agricolă de Stat Prejmer, care peste 20 de ani s-a numărat printre unităţile cu cele mai bune rezultate din ţară. O unitate-etalon, care putea sta alături de cea mai bună fermă din Occident sau America. Cred că n-a existat vreo delegaţie cu personalităţi mai importante, în frunte cu şefi de stat sau de guvern, care ne-au vizitat ţara, să nu se abată şi pe la Prejmer. Un coleg şi prieten, Ioan Toma, a condus 34 de ani această unitate.

Cu ceva ani în urmă, directorul Toma făcea drumuri dese la minister, unde eu răspundeam de învăţământ, pentru a lămuri conducerea de necesitatea pregătirii oamenilor care lucrau în unitate şi pentru întreaga zonă, în meseriile de mecanizator şi tehnician şi a propus înfiinţarea unui Grup şcolar agricol. S-au realizat o mândrie de clădiri şi o bijuterie de şcoală cu rezultate pe măsură.

În zilele noastre, m-am întâlnit cu prietenul meu şi era tare abătut. Îmi zicea: „Când ştiu câtă muncă am depus la această unitate şi ce rezultate se obţineau, acum sunt bolnav de supărare, mâhnit că din această unitate-etalon s-a ales praful, practic nu mai e nimic.“
Şi cu şcoala? îl întreb.

„Hei, hei, ce înseamnă omul. Nu numai că nu s-a distrus, dar a înflorit. E o femeie acolo, specialistă, de toată isprava. Nu s-a lăsat învinsă nicidecum. Dar mai bine vino să vezi cum arată astăzi“.

Într-adevăr, „de la o poştă“ îţi dai seama că ai de-a face cu o instituţie de nivel european. O şcoală îngrijită, dotată cu tot ce-i necesar şi modern. Un asemenea aşezământ îl îmbie pe orice vizitator sau părinte.

Până iei legătura cu cineva din conducerea sau personalul şcolii pentru a primi răspunsurile dorite, diverse pliante concepute cu multă fantezie pentru a fi cât mai atractive, aşezate la locuri potrivite, te pun în temă cu tot ce-ai dori să afli despre şcoală: misiunea ei, profilele, calificările ce se pot obţine, parteneriatele cu agenţi economici. Toate dominate de chemarea: „Vino la noi! Şcoala noastră - o şansă către viitor, certificată din 2004 ca Şcoală Europeană“.

Sufletul acestor realizări este directoarea şcolii, ing. Maria Drinovan, care se bucură de mare prestigiu şi respect, nu numai aici, dar şi în judeţ şi în instituţiile centrale de resort. Nu numai că e pricepută, dar e şi perseverentă, dinamică, ştie ce să ceară de la oamenii care o înconjoară şi să controleze modul de realizare a obiectivelor propuse. Se lucrează de plăcere, fiindcă directorul este exemplu de conştiinciozitate şi hărnicie. Acestea sunt câteva dintre secretele aducerii instituţiei la rang de şcoală europeană.

Mi-ar trebui multe pagini să redau toate realizările acestui colegiu, de fapt singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă în domeniile agricultură şi industrie alimentară. Aş aminti doar câteva:

• În anul 2003, printr-un program al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şcoala a fost dotată cu o reţea de 26 de calculatoare de ultimă generaţie.

• Prin programul PHARE, şcoala a amenajat un nou laborator de informatică, cu o reţea de 25 calculatoare, facilitând accesul mai multor profesori şi elevi la utilizarea echipamentelor IT în procesul de învăţare.

• În august 2006 au demarat lucrările la clădirea destinată fermei didactice. Urmează ca fondurile să fie suplimentate în anul 2007 pentru finalizarea lucrărilor. Aici vor funcţiona: un cabinet pentru consultaţii veterinare, un laborator de analize, un incubator şi un spaţiu destinat creşterii animalelor mici şi de companie. La mansardă se vor amenaja spaţii pentru horticultură şi amenajări peisagere.

• Şcoala a fost cuprinsă într-un program-pilot al ministerului pentru ruralul montan. În urma acestui proiect de introducere a unei noi calificări - fermier montan, şcoala va elabora un proiect pentru înfiinţarea fermei agroturistice, urmând să fie identificate şi sursele de finanţare. În cadrul comunităţii locale, şcoala joacă rolul unui factor activ şi permanent implicat în derularea unor parteneriate ce vizează pregătirea profesională a adulţilor, identificarea unor noi domenii de activitate conexe agriculturii şi formarea forţei de muncă pentru acestea.

• O preocupare constantă a şcolii este dezvoltarea parteneriatelor internaţionale prin programele Socrates-Comenius şi Leonardo Da Vinci, care contribuie la dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor profesionale, antreprenoriale şi de comunicare ale elevilor, asigurându-se o dimensiune europeană procesului educativ.

• S-a amenajat spaţiul pentru Centrul de documentare şi informare.

În concluzia discuţiilor avute, directoarea, ing. Maria Drinovan, a subliniat că mai sunt încă multe lucruri care trebuie realizate, oprindu-se la câteva priorităţi: corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare; sporirea calităţii procesului educaţional; dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere profesională etc.

Ce bine ar fi să avem toate şcolile agricole ca cea din Prejmer, dar şi perseverenţa şi dăruirea directorului ing. Maria Drinovan!

Dr. ing. Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2007

֩ Comentarii