O aşezare voievodală în străvechii codri ai Iaşului

Bârnova, dragostea mea
...este titlul monografiei comunei scrisă de scriitorul şi publicistul Boris Crăciun, de fapt o invitaţie la o preumblare în frumoasa aşezare ieşeană, veche de peste patru veacuri.

Aşezată într-un vast amfiteatru dominat de dealul Repedea, la poalele codrilor care altădată se întindeau până la Huşi şi mai departe peste Prut până la malul Nistrului, comuna Bârnova este prima dată atestată documentar în testamentul redactat în închisoare la Stambul de domnitorul Miron Barnovschi, care în 1628 începe să ridice o mănăstire în locul unei bisericuţe de lemn aflate într-o poiană. De la numele domnitorului care a murit decapitat, ca un martir, asemeni Brâncovenilor, în închisoarea Edy Cule, se trage numele satului şi apoi al comunei.

După execuţia domnitorului Barnovschi, lucrările la mănăstire sunt continuate de Eustaţie Dabija Vodă, despre care spun cronicile „cam dădea la sângele Domnului“, iar în curtea mănăstirii soţia domnitorului a ridicat un mic palat, aflat acum în paragină, ca şi locaşul de cult.

Tot în centrul comunei se află o bisericuţă zidită de un alt martir al neamului românesc, Ion Inculeţ, preşedinte al „Sfatului Ţării“, organism care a hotărât alipirea Basarabiei la Patria Mamă în 1918.

Ca şi mănăstirea lui Barnovschi Vodă, uitată de cei care diriguiesc cultura română, este şi biserica lui Ion Inculeţ, care adăposteşte mormântul marelui român, profanat de cei care ne-au „eliberat“ după 1944 şi care au furat până şi tricolorul de mătase care drapa sicriul.

În zilele noastre, comuna Bârnova, cu cele cinci sate: Todirel, Cercu, Vişan, Pietrăria şi Păun, reprezintă, fără îndoială, un exemplu în ceea ce priveşte valorificarea resurselor pe care le oferă vechea aşezare moldavă. Harnici crescători de animale, bârnovenii sunt cunoscuţi pe toate pieţele municipiului capitală de judeţ pentru produsele lor.

Mai mult, apropierea de oraş a facilitat apariţia în comună a unor societăţi comerciale cu capital privat, unde lucrează zeci de localnici. Între acestea: SC Hidrotermiz SRL, unitate care fabrică conducte preizolate pentru termoficare, întreprinderea textilă „Majutex“, SC Flora Line specializată în cultivarea florilor de seră şi altele.

Încet, apar şi investitori în agricultură, printre care Valerică Iuraşcu care a primit, potrivit Legii nr. 1/2000, 50 hectare de teren în satul Todirel, unde acum se află o livadă tânără, vie şi pământ arabil pe care, recunoaşte domnia sa, „îl lucrează greu“ din lipsa braţelor de muncă. Tot aici trăieşte Vasile Cantea, apicultor din tată în fiu, deţinător al premiului I, cu medalie de aur din partea Asociaţiei Mondiale a Crescătorilor de Albine – Apimondia.

Racordată la ritmul trepidant al vremurilor noastre, comuna Bârnova, spre deosebire de cele mai multe localităţi rurale, nu a rămas fără locuitori, ci dimpotrivă. Atraşi de frumuseţea locului, mulţi ieşeni şi-au construit case de vacanţă. Localitatea dispune de gaz metan, apă curentă în toate cele cinci sate, iar prin programul SAPARD bună parte din drumuri sunt asfaltate.

Ce va urma aflăm de la domnul subinginer Victor Chirilă, care conduce destinele comunei de 15 ani: „În primul rând, vrem să vedem refăcută mănăstirea din centrul satului şi palatul Doamnei Dafina, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. E drept că, nu o dată, ministrul culturii şi oamenii politici care au trecut „fuguţa“ pe aici ne-au promis ajutor, dar am rămas cu promisiunile. Sper că, odată intraţi în Uniunea Europeană, se vor găsi bani şi pentru refacerea acestui monument istoric de mare valoare.

Apoi, continuă domnia sa, vrem să valorificăm mai departe posibilităţile de care dispunem pentru ca Bârnova să devină o adevărată staţiune turistică. La casele de vacanţă şi vilele care au apărut în ultimii ani, vor apărea pensiuni şi ferme agroturistice care se vor alătura pensiunilor «Căsuţa noastră», proprietatea unui american, «Il Chicco» care aparţine unui italian etc..

Aerul curat datorat codrilor ce ne înconjoară, rezervaţia paleontologică de la Pietrărie – cea mai mare din ţară – monumentele istorice pe care le-aţi văzut, dar mai ales ospitalitatea consătenilor mei sunt tot atâtea argumente care conferă Bârnovei un statut privilegiat.“

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu