Cercetarea genetică exclude amatorismul

Reprezentanţi ai unor organizaţii ne atacă de la o vreme pentru „impertinenţa“ de a susţine public unele realizări ale ştiinţei genetice. Le răspundem de pe poziţia unor oameni care, timp de decenii, şi-au pus mintea şi priceperea în slujba progresului. În opinia mea, organismele modificate genetic reprezintă în etapa actuală o realizare ştiinţifică capabilă să rezolve rapid marea problemă a subnutriţiei mondiale. Aceasta este credinţa mea şi nimeni nu mă poate convinge că greşesc.

Utilizarea OMG se află în centrul unor dezbateri aprinse, de natură nu numai ştiinţifică, dar şi politică şi economică, reprezentative fiind SUA, care au adoptat cultivarea de plante transgenice de la jumătatea anilor ’90, extinzând permanent suprafeţele alocate acestora şi numărul de varietăţi aprobate.

La rândul ei, şi UE, care a limitat introducerea OMG în culturi comerciale, continuă să importe produse agroalimentare şi şroturi de soia derivate din Organismele Modificate Genetic.

Dezbaterile au loc în prezent asupra OMG din prima generaţie, care includ varietăţi transgenice ale principalelor culturi.

Introducerea lor în practică a determinat un succes fără precedent în istoria agriculturii prin beneficiile aduse fermierilor şi producătorilor de seminţe.

În timp ce Europa amână luarea unor decizii clare în privinţa cultivării OMG-urilor, cercetările biotehnologice din lume au avansat prin crearea OMG de generaţie a II-a, modificate pentru caractere „out-put” solicitate de consumatori, a celor din generaţiile a III-a şi a IV-a, care utilizează plantele ca biofabrici de substanţe utile pentru industrie, medicină, ştiinţă sau generează resurse noi.

Unul dintre cele mai promiţătoare domenii biotehnologice este sectorul terapiei genice şi al industriei farmaceutice, prin producere de medicamente, enzime şi vaccinuri de uz uman sau veterinar, la costuri reduse, bine primite în general de opinia publică, deşi există încă necunoscute care se cer lămurite prin cercetări riguroase.

În faţa provocărilor mondiale, companiile americane generează beneficii duble şi avansează rapid în lansarea pe piaţă a mai multor produse, depăşind Europa şi prin produsele în curs de testare. Günter Verheugen a lansat în septembrie 2005 noua politică pentru biotehnologii a Consiliului Europei, anunţând angajarea deplină a Comisiei pentru elaborarea cadrului legislativ de autorizare a OMG-urilor şi face apel la statele membre să coopereze şi să introducă măsuri armonizate de coexistenţă, în scopul întăririi potenţialului economic european.

În ţara noastră, cercetările biotehnologice au întâmpinat şi întâmpină dificultăţi, confruntându-se permanent cu strategii şovăielnice, personal specializat restrâns ca număr şi posibilităţi de postcalificare, dotare minimă. Decalajul nostru faţă de UE este extrem de mare şi numai decizii clare, măsuri şi acţiuni susţinute pot permite intrarea în circuit. Fermierii români au fost şi sunt deschişi la progres şi au cultivat suprafeţe din ce în ce mai mari, astfel încât soia modificată genetic s-a extins anul trecut pe cca 128.000 ha.

Opinia publică din România nu trebuie ţinută în ignoranţă, trebuie informată asupra tuturor aspectelor ştiinţifice, riscurilor, beneficiilor şi perspectivelor pe care le deschide utilizarea biotehnologiei.

În ţara noastră s-a elaborat legislaţia care reglementează regimul de obţinere, testare, utilizare, mişcare transfrontalieră şi comercializare a OMG. Sistemul de notificare este similar celui practicat în Uniunea Europeană.

În vederea reducerii la minimum a riscurilor potenţiale implicate de introducerea în mediu a OMG-urilor, ASAS a propus un proiect de cercetare complex şi anume „evaluarea riscurilor potenţiale pe termen mediu şi lung pentru agroecosisteme induse de OMG-uri“, pentru realizarea căruia intenţionează formarea unui consorţiu din unităţi de cercetare-dezvoltare şi universităţi de ştiinţe agricole.

ASAS adresează o invitaţie şi instituţiilor implicate în sănătate să adere la acest proiect, sperând să aducă certitudini în privinţa oportunităţii creării şi extinderii în practică a OMG-urilor în România.

Revoluţia genică îşi urmează evoluţia în lume, cu beneficii incontestabile pentru avansarea cunoaşterii teoretice, cu beneficii practice obţinute în condiţiile supunerii noilor organisme transgenice celui mai riguros control exercitat vreodată asupra produselor agroalimentare.

Oamenii de ştiinţă, şi nu numai, trebuie să realizeze importanţa coexistenţei sistemelor de producţie care în esenţă pledează pentru acceptarea tehnologiilor care favorizează îmbunătăţirea productivităţii, profitabilităţii, stabilităţii şi durabilităţii agriculturii.

Ţinta comună a tuturor este consolidarea şi dezvoltarea excelenţei ştiinţifice şi consolidarea prestigiului social prin beneficiile aduse naţiunii.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu