Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Anemia (II)

În combaterea acestei atât de răspândite boli se poate folosi nu numai calea medicamentoasă, ci şi unele plante medicinale al căror conţinut în substanţe biologic active este mai apropiat necesităţilor organismului decât cele stabilite arbitrar, în retortele chimiştilor.
Câteva dintre acestea merită atenţie în mod deosebit:

• Cătina – în anemiile determinate de malnutriţie sau de carenţe vitaminice (C, B1, B2, acid folic) se recomandă fructele proaspete (consumate ca atare, cel puţin 100 g, sau transformate în suc, minimum 50-100 ml/zi) sau uscate (infuzie, 1 linguriţă/cană, infuzare până la răcire, 2-3 căni/zi, din care ultima seara, înainte de culcare).

• Coada-calului – se recomandă în orice afecţiune care presupune pierdere de sânge, în special în anemiile secundare posthemoragice. Se foloseşte decoctul (fierbere 15 minute) preparat dintr-o linguriţă de plantă la o cană de apă, din care se beau 2-5 căni/zi.

• Spirulina – algă verde intens cultivată astăzi ca important rezervor de vitamine şi minerale. În funcţie de intensitatea bolii, se poate consuma până la 5 g de pulbere pe zi, în cure prelungite pe mai multe luni de zile. Nu ar trebui să lipsească niciunei persoane anemice.

• Orzul – se poate folosi sucul obţinut prin centrifugarea plantelor verzi, recoltate când aparatul foliar este bogat şi plantele nu au ajuns să diferenţieze organele generative (50-250 ml, în 2 reprize, dimineaţa şi seara, cu 30 minute înainte de masă), maceratul (orzul recoltat pentru obţinerea de suc se usucă şi se râşneşte, iar din făina obţinută se ia 1 linguriţă şi se pune în 100 ml de apă rece, se lasă 2-3 ore, apoi se bea în 3 reprize, fără a se strecura) sau boabele încolţite (se pune o mână de boabe într-o farfurie, se acoperă cu apă şi se lasă la temperatura camerei 1-2 zile, până apare un punctişor alb, semn că încolţirea a început; se mănâncă 1-2 linguri pe zi).

• Soia – se beau zilnic 2-3 pahare de „lapte de soia“ preparat prin oricare dintre metodele: a) se macerează 150 g de seminţe într-un litru de apă timp de 36 de ore, după care se separă partea limpede de deasupra.

Se adaugă aceeaşi cantitate de apă, se mai lasă încă 1 1/2 zile şi se obţine „mâna a doua“, cu nimic mai puţin valoroasă decât prima; b) metoda Virginia Faur - se lasă seminţele la înmuiat 12 ore, se dau prin maşina de tocat, iar ceea ce rezultă se amestecă cu o cantitate de apă de 5-6 ori mai mare; se frământă bine şi se strecoară, rezultând 2 fracţiuni: una lichidă, care se fierbe 20 de minute înainte de a se consuma ca „lapte vegetal“ şi alta mai consistentă („caş de soia“) posibil de folosit la prepararea de chiftele, drob, sarmale, plăcintă etc.

• Urzica – specie cunoscută în popor pentru „reînnoirea sângelui“, având capacitatea de a stimula formarea eritrocitelor, leucocitelor şi trombocitelor şi de a fluidifica sângele. Se beau zilnic 3 căni de infuzie (1 linguriţă/cană, 5-10 minute).

• Creţişoara (Alchemilla vulgaris) – se recomandă îndeosebi în anemiile feriprive, posthemoragice (cauzate de menometroragiile prelungite), sub formă de infuzie preparată din 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită, din care se beau 1-2 căni/zi.

• Ghinţura (Gentiana lutea/G. asclepiadea) – remediu pentru anemiile provocate de parazitozele intestinale – se ia, de mai multe ori pe zi, sublingual, câte un vârf de cuţit de pulbere de rădăcini sau câte 10 picături de tinctură, preparată din 20 g de rădăcini proaspete sau uscate macerate, timp de 7-8 zile, în 100 ml alcool de 60-70°.

• Angelica (Angelica archangelica) – remediu pentru orice fel de anemie, indiferent de etiologia sa. Se foloseşte tinctura 20% (câte 10-15 picături, de 3 ori pe zi), preparată prin macerarea plantelor în alcool de 60-70o, timp de 8-10 zile.

• Fasolea – tecile uscate conţin vitamina C şi aminoacizi – se beau 2-3 căni/zi din decoct (1 lingură/cană, fierbere 5-15 minute).

Anemia este o boală tăcută. Discreţia ei ne poate domoli vigilenţa. Dar asta nu înseamnă că nu „roade“, că nu ne afectează, pe termen lung, sănătatea. Stă în puterea noastră să o cunoaştem, să o domolim.

Dr. ing. Radu STOIANOV, Institutul de Bioresurse Alimentare
REVISTA LUMEA SATULUI, NR18, 16-30 SEPTEMBRIE 2007

Vizualizari: 802



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI