Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Cibernetica în fermele de vaci

Definiţie: Cibernetica economică reprezintă ştiinţa conducerii, controlului, reglării şi autoreglării sistemului economic din fermă, începând cu unitatea de bază – vaca şi viţelul, hectarul de cultură furajeră, omul şi productivitatea lui, până la ansamblul economiei pe fermă, pe o perioadă determinată de analizat.

Cibernetica economică contribuie la fundamentarea deciziilor de optimizare a producţiei şi gestiunii economice, la elaborarea prognozelor, a programelor şi planurilor de dezvoltare economico-socială pe baza studiului de fezabilitate, planului de afaceri, studiului de caz şi analizei pieţei pentru produsele din fermă ce se pot valorifica.

Cibernetica a apărut ca o ştiinţă nouă şi, printre altele, se referă la optimizarea eficienţei acţiunii omului, în cazul de faţă în creşterea vacilor cu lapte şi a tineretului aferent. Sistemele şi subsistemele în analiza fermei ne pun în faţă problemele legate de mecanizarea şi automatizarea produselor de producţie, problemele privind folosirea raţională a forţei de muncă pe fiecare componentă a producţiei, precum şi cele privind creşterea producţiei de lapte, a reproducţiei şi productivităţii muncii sociale.

Sistemele cibernetico-economice conţin ca element principal prezenţa omului direct în funcţiile de decizii, cât şi în funcţiile de control, reglare şi autoreglare a tuturor verigilor activităţii în ferma cu vaci. În cadrul ciberneticii economice, producţia materială este considerată ca un sistem complex, format dintr-o multitudine de sisteme ca: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, circulaţia produselor şi a altor mărfuri. Acestea, la rândul lor, constituie sisteme complexe, formate dintr-o multitudine de subsisteme (fig. 1) (vezi revistă). Activităţile ce au loc în cadrul fiecărui sistem sunt determinate şi determină fluxuri de forţă de muncă, materii prime, fonduri fixe etc.

În ferma cu vaci există un vector de intrare „u“ şi „y“, vectorul de ieşire al sistemului cibernetico-economic pe care îl analizăm astfel:

(u, y) U x Y, în care:

U – reprezintă mulţimea vectorilor de intrare în sistemul fermei, precum: furaje, medicamente şi material biologic, combustibili lubrifianţi, energie, apă, forţă de muncă, investiţii;
Y – mulţimea vectorilor de ieşire din sistemul fermei ca: lapte, carne, cereale, viţei de reproducţie, animale pentru carne, tehnologii noi.

Un sistem informaţional pe calculator

În ferma cu vaci trebuie să funcţioneze un sistem informaţional pe calculator ca factor vital şi purtător de înţelesuri profunde şi de semnificaţii complexe, atât pentru şeful de fermă, cât şi pentru ceilalţi lucrători ai fermei cu vaci, desemnând legăturile între subsistemele materiale ale fermei (consum specific pe unitate de produs (UNL/litru lapte), preţ de cost pe litrul de lapte, profit pe litrul de lapte, tone furaje/ha, UNL/ha, PB/ha, zile om pe ha de cultură furajeră sau pe hl lapte etc.

Informaţiile pot fi analizate ca fiind: orale, scrise, audiovizuale şi toate integrate într-un sistem automat şi introdus pe calculator.

Informaţia unui mesaj constă în numărul minim de semne binare necesare pentru codificarea lui. Din această necesitate de codificare s-a născut de altfel şi unitatea de măsură a informaţiei, care este un număr din sistemul binar: 0 sau 1 (binar y digit = bit), cu alte cuvinte nu sau da.
Semnele care poartă aceeaşi cantitate de informaţie (în biţi) se disting între ele, căpătând o individualitate precisă atunci când se exprimă prin cod.

Programarea este descrierea algoritmului de calcul într-o formă accesibilă pentru calculaţie. Există două etape în programare:

a) alcătuirea organigramei;
b) codificarea programului.

Organigrama constituie o reprezentare grafică clară a succesiunii calculelor sau a altor activităţi pe care trebuie să le desfăşoare calculatorul în vederea rezolvării problemei respective. Pentru alcătuirea acestor scheme grafice se utilizează un sistem de simboli geometrici – figuri şi săgeţi, denumite blocuri operatoare de programare automată.

În sistem cibernetic nu numai recepţia, ci şi controlul şi scopul sunt programate.

Succesiunea activităţilor zooveterinare din ferma cu vaci, în vederea atingerii unui scop stabil, este dirijată de-a lungul întregului traseu al acţiunii fie de un program dinainte dat (intrinsec), fie dintr-o serie de programe alese şi stabilite conform cerinţelor naţionale sau europene (UE) (ex. cota de lapte)*.

În ferma cu vaci funcţionează subsistemul bazei furajere, subsistemul maşinilor şi utilajelor agricole, al instalaţiilor zootehnice, subsistemul animalelor de rasă, subsistemul forţei de muncă, subsistemul construcţiilor zootehnice, subsistemul rezervelor financiare, subsistemul selecţiei şi reproducţiei şi subsistemul cercetării ştiinţifice (fig. 2). (vezi revistă)
Subsistemul bazei furajere corelat cu calitatea zootehnică a bovinelor din fermă şi a calităţii suprafeţei furajere în energie şi proteină digestibilă (UNL şi PDI) după modelul (tabelul nr. 1) (vezi revistă)

Asemenea monograme sunt deja calculate şi publicate de autor.

Subsistemul bazei furajere este alcătuit din mai multe microsisteme ca:
• microsistemul plantelor perene leguminoase (lucernă, trifoi, sparcetă etc.);
• microsistemul borceagurilor de primăvară (mazăre, măzăriche de primăvară în amestec cu ovăz);
• microsistemul „secară masă verde“;
• microsistemul „orz masă verde“;
• microsistemul „porumb siloz“;
• microsistem sfeclă furajeră;
• microsistem păşuni leguminoase + graminee perene cultivate.
Culturi amplasate şi comasate în jurul fermei şi cultivate pe baza unui asolament şi într-o proporţie raţională legată de calitatea animalelor din fermă, respectând fişa tehnologică a fiecărei culturi furajere în conexiune cu fişa tehnologică pe categorii de animale (tabelul nr. 2). (vezi revistă)

Necesarul de energie şi proteină

Necesarul de energie şi proteină în funcţie de producţia de lapte în lactaţiile maxime la cele trei rase principale BR. B. BNR (HF).

BR = 4.800 kg de lapte; lactaţia V; greutatea corporală 665 kg.
B = 4.500 kg de lapte; lactaţia V; greutatea corporală 600 kg.
HF = 5.800 kg lapte; lactaţia IV; greutatea corporală 625 kg.
În 2006, pragul de rentabilitate este de 6.500 kg lapte pe LN (305 zile) (tabelele nr. 3, 4 şi 5). (vezi revistă)

Toma BĂNICĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2007

Vizualizari: 1562



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI