Imprimati articolul

Arta de a răzbi

La Comloşu Mare, judeţul Timiş, există mai multe societăţi agricole care au obţinut şi în acest an bântuit de secetă şi furtuni, vijelii şi grindină producţii bune. Printre ele se află şi societatea Columirom SRL, cu sediul în satul Lunga, în apropiere de graniţa cu Serbia.

Am stat de vorbă cu administratorul societăţii, tânărul ing. Laurenţiu Sarcină, şi cu unul dintre principalii acţionari, Ioan Lazăr, ca să aflăm cum au reuşit, în condiţiile date, să depăşească impactul climatic. De ani buni, societatea cultivă cu succes cereale, floarea-soarelui, rapiţă şi porumb. Constant se obţin aici producţii medii în jur de 5.000 kg de grâu, 4.500 kg de orzoaică, 7.000 kg de porumb boabe, 3.000 kg de rapiţă la hectar.

„2007, îmi spunea dl Lazăr, a fost un an bun din punctul de vedere al preţului. Chiar dacă producţia de grâu este mai mică, vânzându-l cu 0,57 lei/kg am ieşit mai bine decât anul trecut. În plus, dispunem şi de grâu de sămânţă C1, din soiurile Ciprian, Alex şi Lovin 34, pe care îl putem valorifica la preţul de 1,10 lei/kg. Rapiţa se vinde cu 0,70 lei/kg. Ne gândim la 0,90 lei/kg la floarea-soarelui şi 0,50 lei la porumb.“

Spre deosebire de alţi fermieri, care mai cred că se pot descurca fără investiţii şi fără ajutorul nimănui, gospodarii de la Lunga au angajat un consultant, accesând programe SAPARD atât pentru achiziţionarea unor utilaje agricole performante, cât şi pentru construcţia unui siloz modern. Aşa au beneficiat de 500.000 de euro, construindu-şi un siloz de 3.000 t. „Nu se putea să stăm cu mâinile în sân, spunea dl Lazăr, atâta vreme cât societăţile din Comloşu Mare, care administrează împreună 8.000 ha de teren au întocmit 9 proiecte SAPARD. A fost o întrecere care să obţină mai multe fonduri, toţi solicitanţii având numai de câştigat. Mai mult decât atât, statul a dat în ultima vreme cam tot ce a promis. De curând, am primit şi banii pentru calamităţi.“

Chiar şi în vreme de secetă se poate face agricultură. Dar trebuie să iei din timp măsurile care se impun. Bunăoară, cei de la Columirom au plantat 26 ha cu salcâm. Numai în ultima vreme s-au sădit 800 de puieţi, alcătuind o veritabilă zonă de protecţie.
„Câştigul în acest an a fost mic, dar chiar şi cu 45 de lei profit la hectar merită să crezi în viitor şi să munceşti mai departe. E bine că n-ai ieşit în pierdere şi mulţumeşte-i Domnului şi pentru atât.“

Agricultorii din Lunga nu se plâng şi luptă mai departe. În toamna asta vor semăna 600 ha de culturi şi asta nu numai pentru că sunt stimulaţi de cupoanele ce vor veni din partea statului. Şi, mai departe, se gândesc la accesarea unui nou program SAPARD de modernizare şi dezvoltare.

Exemplul de mai sus dovedeşte că şi din agricultură se poate trăi într-un an secetos. Dacă, bineînţeles, crezi cu tărie în ceea ce faci şi nu te laşi doborât de primul vânt potrivnic. În respectul pentru adevăr trebuie recunoscut totuşi că în Banat nu a bântuit seceta din sudul ţării.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR18, 16-30 SEPTEMBRIE 2007

֩ Comentarii