Vipia pârjoleşte Moldova! > REVISTA LUMEA SATULUI

În Moldova e din nou secetă. Dealurile s-au înnegrit, pârjolite ca de un foc ce înaintează pe nesimţite. Pământul muncit, de cele mai multe ori cu plugul tras anevoie de un cal şi cu sapa, însetat, refuză să mai rodească.

Oamenii se întorc amărâţi la casele lor pentru că pe ogor nu au ce prăşi, nu au crescut nici buruienile. Şi dacă animalele nu au ce mânca acum, ce se va întâmpla la iarnă? se întreabă cu groază sătenii.

• Judeţul Iaşi – stare de urgenţă.
• În Botoşani se monitorizează şi se adâncesc fântânile.
• În judeţul Vaslui sunt compromise 26 mii de hectare cu culturi de toamnă.
• În judeţul Bacău, grâul e pierdut pe 50% din suprafaţă.

În judeţul Vaslui, culturile de toamnă – grâul, rapiţa, orzul şi orzoaica – sunt compromise pe 26 mii de hectare cu grâu, iar restul până la 64 mii de hectare sunt afectate în proporţie de 20 – 55 la sută.

Aşa stând lucrurile, specialiştii DADR apreciază că producţia de grâu la hectar nu va depăşi 1.500 kg, în condiţiile în care astă iarnă se estimau patru tone la hectar.

Culturile de primăvară nu au intrat încă în stres hidric, dar nu mai au mult şi cultivatorii sunt extrem de îngrijoraţi, cu atât mai mult cu cât nu au culturile asigurate şi nu vor putea beneficia de banii care se vor da în cazul calamităţilor.
În multe localităţi, lipseşte şi apa de băut.

La Oşeşti, de pildă, pentru a prinde o găleată cu apă de la fântână, sătenii se trezesc de la ora trei dimineaţa.

Aceeaşi situaţie este şi în judeţul Bacău, unde lipsa precipitaţiilor în următoarele zile ar putea compromite 50% din suprafaţa cultivată cu grâu, îndeosebi în stânga Siretului, unde din cauza deficitului mare de apă această cultură este compromisă în proporţie de 80%.

De altfel, trebuie să rememorăm faptul că, până în 1990, în această parte a judeţului se irigau 22 mii de hectare cu ajutorul sistemelor şi încă pe atât prin pomparea apei din pâraie. Distruse în totalitate, aceste sisteme mai pot asigura apa pentru cel mult 300 de hectare.

Inginerul Gheorghe Ifrim, inspectorul-şef de la Unitatea de Administrare a Îmbunătăţirilor Funciare Bacău, ne spune că „ar putea fi irigate, chiar în aceste condiţii, 10.000 de hectare prin achiziţionarea unor utilaje care nu ar costa mai mult de 3.000 de”. Dar de unde banii?

„Umiditatea este scăzută până la 40 centimetri în sol, a spus ing. Ion Banu, directorul DARD. De la această adâncime până spre 80 de centimetri, nivelul umidităţii este 80% din cel normal. În aceste condiţii, porumbul nu a avut încă de suferit, dar lipsa precipitaţiilor va crea în cel mai scurt timp probleme.“

În judeţul Botoşani, unde specialiştii apreciază că în acest moment situaţia este sub control datorită ploilor căzute în ultima perioadă, prefectul judeţului a impus măsuri privind consumul apei potabile, între acestea şi monitorizarea tuturor fântânilor şi adâncirea lor, dacă este cazul.

În judeţul Iaşi, cu excepţia unor precipitaţii care au totalizat 15-20 de litri pe metrul pătrat, şi acestea numai în anumite zone, seceta persistă de cinci luni de zile. „Necesarul de apă din sol, ne spune domnul ing. Constantin Aruştei, directorul DADR, este 60 de litri pe metru pătrat, ori prognoza meteo nu este încurajatoare nici în următoarea perioadă. Dacă într-o săptămână nu vom avea ploaie – măcar 60% din necesar – după aceea poate să plouă oricât de mult, nu ne mai foloseşte la nimic“.

Şi dacă pentru culturile de câmp mai există o speranţă, păşunile – cu excepţia celor de pe văile Prutului şi Siretului care sunt acceptabile – cele de pe dealuri şi de pe versanţi sunt total uscate şi animalele nu au ce să pască. Plecând de la această situaţie, prefectul judeţului Iaşi a dispus ca Direcţia Silvică să permită păşunatul în păduri, aşa cum se procedează în anumite situaţii de urgenţă.

Sunt afectate, de asemenea, spune domnul director Aruştei, livezile şi viile. Şi dacă în ceilalţi ani mulţi dintre agenţii economici, dar şi proprietarii individuali de livezi exportau cantităţi însemnate de cireşe şi vişine, anul acesta, din cauza secetei, fructele, atât de căutate de cei din Vestul Europei, nu îndeplinesc condiţiile comercializării pe piaţa externă, ceea ce înseamnă iarăşi pagube însemnate“.

Într-un cuvânt, a concluzionat directorul DADR, există pericolul ca judeţul Iaşi să fie considerat zonă calamitată cu toate consecinţele care decurg de aici.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu