Imprimati articolul

Recomandări tehnice
Să grăbim executarea lucrărilor solului în perioada de iarnă

Deşi toamna 2006 a fost mai prielnică decât în alţi ani pentru executarea lucrărilor solului pe suprafeţele cât mai mari, au rămas totuşi mari suprafeţe nelucrate. Numai de arat au rămas aproximativ 4.750.000 ha.

Este foarte important ca, după efectuarea arăturii, să aibă loc câteva etape de îngheţ-dezgheţ care duc la îmbunătăţirea însuşirilor solului.

De ce trebuie arat din iarnă?

Experienţe de lungă durată demonstrează că cea mai bună arătură este aceea efectuată în vară, apoi cea de toamnă şi, în sfârşit, cea efectuată în ferestrele iernii, comparativ cu arătura de primăvară.

 Dacă ne referim la cultura porumbului, care ocupă mari suprafeţe în ţara noastră, când s-a cultivat în arătura de vară a realizat un spor de producţie de 2-500-3.500 kg/ha, în arătura de toamnă sporul a fost de 1.500-2.500 kg/ha, iar în arătura de iarnă sporul a fost de 800-1.500 kg/ha.

Prin urmare, arătura efectuată în iarnă este inferioară faţă de arătura de vară şi de toamnă, dar superioară arăturii de primăvară.

Aceasta deoarece:

 • până la desprimăvărare mai cad precipitaţii care pot fi acumulate în sol în cantitate mai mare (21,9% dacă este afânat, 10,2% dacă este nearat);
• se conservă mai bine apa acumulată în sol deoarece la desprimăvărare este necesară doar o lucrare superficială pentru pregătirea patului germinativ şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol;
• arătura se efectuează într-o perioadă când tractoarele sunt disponibile şi prin folosirea lor la arat nu se întârzie alte lucrări;
• foarte important este că, în primăvară, se asigură semănatul într-un teren bine pregătit şi aşezat, în epoca optimă specifică fiecărei culturi.

De ce trebuie evitată arătura de primăvară?

a) în primul rând pentru că nu se poate efectua decât primăvara târziu, când terenul s-a zvântat şi, ca atare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi;

b) semănatul se efectuează într-o arătură proaspătă, neaşezată, cu repercusiuni negative asupra condiţiilor de germinare şi răsărire, de asigurare a densităţii şi uniformităţii culturilor;
c) prin lucrările ulterioare arăturii, de pregătire a patului germinativ, au loc fenomene de tasare a solului, de distrugere a structurii, de prăfuire, cu repercusiuni privind favorizarea formării crustei solului;

d) cel mai important este că, prin arătura de primăvară şi prin lucrările ulterioare de pregătirea terenului, prin răscolirea solului, mai ales în primăverile secetoase au loc mari pierderi de apă din sol.

Aşa se explică diminuările de producţie realizate în arătura de primăvară, care pot fi de 15-25% la porumb, 30-40% la floarea-soarelui sau compromiterea culturilor din urgenţa I (mazăre, sfeclă de zahăr, lucernă etc.)

Arăturile efectuate în perioade de iarnă, după parcurgerea fenomenului de îngheţ-dezgheţ şi înainte de desprimăvărare, este indicat să se lucreze superficial, când terenul s-a zvântat, cu grapa cu colţi reglabili sau cu combinatorul, pentru o bună mărunţire şi nivelare a solului.

Prin aceasta se evită lucrările energice din preajma semănatului şi mai ales lucrarea cu grapa cu discuri care produce răscolirea solului şi mari pierderi de apă.

Dacă tot trebuie să cheltuim cu efectuarea arăturii, de ce să nu o facem în iarnă?

• Se întâlnesc suprafeţe mari cu tulpinile de porumb şi floarea-soarelui, precum şi cu alte resturi vegetale pe teren. Ca atare, trebuie folosită grapa cu discuri când terenul este îngheţat, pentru a fragmenta şi mărunţi toate resturile vegetale.

• Suprafeţele pe care s-a efectuat o arătură de slabă calitate (bolovănoasă, din cauza uscăciunii, sau având „curele“, din cauza umidităţii ridicate) se vor lucra cu grapa cu discuri în agregat cu lama nivelatoare şi grapa cu colţi reglabilă pentru a se realiza mărunţirea şi nivelarea solului. Lucrarea se execută în ferestrele iernii, când solul, după perioadele de îngheţ-dezgheţ, s-a zvântat la suprafaţă, chiar dacă la adâncimea de 10-15 cm este încă îngheţat. Agregatul se deplasează oblic sau perpendicular pe direcţia arăturii pentru a asigura o bună nivelare şi încorporarea resturilor vegetale.

• Volumul cel mai mare de lucrări îl constituie executarea arăturilor pe aproape jumătate din suprafaţa arabilă a ţării. Trebuie urmărit cu atenţie momentul când se poate efectua arătura, când terenul s-a zvântat la suprafaţă sau chiar când mai există un strat subţire de zăpadă ori solul este îngheţat numai în stratul superficial şi nu are conţinut prea ridicat de umiditate. Nu este necesară o arătură prea adâncă, ci este eficientă adâncimea de 15-18 cm executată cu agregatul de arat care se deplasează cu viteză mai mare pentru a asigura o bună întoarcere a brazdelor.

Dr. ing. Vasile POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2007

֩ Comentarii