Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Curier juridic

Legea nr. 60, din 22 martie 2007, pentru modificarea şi completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003
(MO al României, Partea I, nr. 212, din 28 martie 2007)

Ţinând cont de importanţa pe care o are această lege pentru păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni şi protejarea mediului înconjurător, a apei, solului şi păstrarea ecosistemului şi biodiversităţii, am considerat că este utilă – pentru cei interesaţi – prezentarea câtorva dintre reglementările de bază pe care le conţine.
E bine de ştiut că ea – în forma modificată şi completată – reglementează cadrul de dezvoltare a pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentării ştiinţifice şi extensiei progresului tehnic, în condiţiile organizării comune de piaţă în sectorul fructelor (art. 1).

Aşa cum este el definit la art. 4 din lege, patrimoniul pomicol se compune din următoarele grupe: pomi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpşunării, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile intravilan plantate cu pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni.

Important de reţinut este şi noul text al art. 6 alin. 3, prin care s-a statuat că pomii şi arbuşti fructiferi situaţi în curţi, grădini, păşuni, fâneţe aliniamente şi ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piaţă, intră în categoria răzleţi şi nu se evidenţiază în cadastrul pomicol, cum se procedează în cazul arealelor pomicole.

Alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că „evidenţa pomilor răzleţi se ţine separat, în scop statistic“.

Pentru plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleţi în grădini şi curţi, precum şi în terenurile din extravilan trebuie respectate anumite distanţe, astfel:

– la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;
– la cel puţin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare (art. 15, alin. 2);

Atenţie! Proprietarii şi deţinătorii legali de terenuri care doresc să înfiinţeze plantaţii pomicole beneficiază de ajutoare financiare din partea statului conform legislaţiei în vigoare (art. 17).

E bine să mai ştim că plantaţiile de pomi cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi cu suprafaţă mai mare de 0,2 ha situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi respectiv a Municipiului Bucureşti (art. 19, alin. 1).

În final, e bine să reţinem că defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţă mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură „constituie contravenţie şi se pedepseşte cu o amendă de la 5 mii lei la 10 mii lei“.

Jurist Costel-Alexandru GHEORGHE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2007

Vizualizari: 790



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI