Se anunţă un an agricol şi mai dificil

2007 a fost cel mai dificil an pentru agricultura românească atât din cauza unor lipsuri de natură materială şi financiară, cât şi a nenorocirilor provocate de inundaţii şi, mai ales de secetă. Îngrijorător este că specialiştii în materie de hidrometeorologie prognozează pentru 2008 dificultăţi şi mai mari. Unul dintre argumentele lor este lipsa acută a apei din sol.

Teritoriul României, ca de altfel mare parte din continentul european, se confruntă anul acesta cu o secetă cumplită, care a adus mari prejudicii agriculturii. Se pare că mult mai grav a fost afectată calitatea mediului, cu deosebire oferta de condiţii pentru viaţă (plante, animale, om).

Datele climatice din ultimul secol atestă o încălzire progresivă, corelată cu reducerea semnificativă a precipitaţiilor. Se semnalează, de asemenea, creşterea frecvenţei de producere şi a intensităţii evenimentelor hidroclimatice extreme, în special secetă, temperaturi cu variaţii neobişnuite, inundaţii, grindină, vijelii.

O privire asupra cadrului hidroclimatic derulat în anul agricol în curs (octombrie 2006-iulie 2007) la Brăila, care prin extrapolare se poate extinde la nivelul întregului Bărăgan, cadru determinant al stării de vegetaţie a culturilor din această zonă, prezintă următoarele caracteristici (vezi tabel in revista).

Aceste particularităţi climatice, cu efecte profunde asupra stării de vegetaţie a culturilor agricole din toamnă, dar mai ales a celor semănate în primăvară, atestă realitatea – perioada acestui an agricol a fost mult mai caldă şi mai săracă în precipitaţii faţă de întreaga perioadă anterioară cunoscută.

Astfel, temperaturile în aer au depăşit valorile lunare normale (mediile multianuale) atât în cea rece cât şi în perioada caldă din an, pe ansamblu, cu 2-3°C.

Primele semne de încălzire a climatului au apărut încă din luna ianuarie, când media lunară a temperaturii aerului a fost de 3,6°C, depăşind normala cu 6,1°C şi având o frecvenţă de repetare a fenomenului de două ori într-o sută de ani. În perioada caldă, lunile iunie (23,6°C media lunară) şi iulie (25,8°C), valorile au depăşit normalele cu cca 3°C, ele fiind aproape unice în ultima sută de ani.

În luna iulie s-a detaşat perioada 16-25, în care temperaturile medii zilnice au depăşit frecvent valoarea 30°C, maximele depăşind 40°C, maximul maximorum atingând 41,1°C pe 23 iulie.
Anul agricol 2006-2007 este caracterizat ca fiind cel mai secetos.

Aportul lunar de apă provenită din precipitaţii a fost mai redus pe ansamblu cu 20-50 mm faţă de valorile normale, iar cel cumulat pe întregul an agricol (octombrie 2006-iulie 2007) a totalizat 169 mm, fiind mai redus cu 212 mm faţă de normală.

Umiditatea relativă a aerului s-a situat pe ansamblu cu mult sub valorile lunare normale, corelându-se negativ cu temperaturile ridicate şi determinând astfel o secetă atmosferică intensă, cu efect deosebit de nefavorabil asupra culturilor semănate în primăvară.

Trebuie menţionat că, în luna iulie, valorile minime ale umidităţii relative a aerului s-au situat frecvent sub 25%, atingându-se şi valori extreme de 13%.

Determinări efectuate asupra rezervelor de apă din soluri pe ansamblul judeţului Brăila au semnalat deficite de apă (lipsa de apă faţă de nivelul optim – capacitatea de câmp) foarte mari atât la culturile de toamnă cât şi, mai accentuat, la culturile de primăvară, determinând afectarea acestora în diferite proporţii şi mergând până la compromiterea totală.

În condiţiile neaplicării irigaţiilor (în luna iulie s-au aplicat pe aproape 68.000 ha din teritoriul judeţului Brăila), deficitele de apă din stratul superior de sol gros de 80 cm (strat în care se găsesc majoritatea rădăcinilor plantelor cultivate) au atins pe ansamblu valori foarte mari, de 1.250-1.350 mc/ha, nivelul umidităţii situându-se cu mult sub plafonul minim de umiditate favorabilă plantei, apropiindu-se de coeficientul de ofilire.

Ceea ce este alarmant, dar totodată şi edificator asupra categorisirii actualului an agricol, este similitudinea nefastă cu anul 1946 în privinţa parametrilor climatici esenţiali:

- Perioadă caldă, vitregită de precipitaţii: în anul 1946, luna iunie a avut un aport de 20 mm, iulie 0 mm şi august 3 mm, iar în 2007 aporturile lunare de apă din precipitaţii s-au situat la valori de 18 mm în mai, 10 mm în iunie şi 1 mm în iulie.
- Suma precipitaţiilor pe perioada octombrie 2006-iulie 2007 din anul agricol se situează la nivelele cele mai scăzute din ultima sută de ani, respectiv 201 mm în 1946 şi 169 mm în 2007.
- Temperaturile aerului s-au situat la valori extreme, cu frecvenţe de repetabilitate a fenomenelor foarte mici (aproape unicat). Astfel, temperaturile lunare au prezentat următoarele valori:
- mai: 19,0°C în anul 1946 şi 19,0°C în anul 2007 (frecvenţa fenomenului fiind de 9 ori în 100 de ani);
- iunie: 23,4°C în 1946 (frecvenţa 2%) şi 23,6°C în 2007 (frecvenţa 1%);
- iulie: 25,7°C în 1946 (frecvenţa 3%) şi 25,8°C în 2007 (frecvenţa 2%).

Starea de vegetaţie a culturilor oglindeşte efectul şocului hidroclimatic determinat de:
- aportul extrem de redus al apei din precipitaţii şi lipsa acesteia din sol;
- cerinţa fiziologică mare de apă a plantei pentru termoreglaj (evapotranspiraţie intensă) în condiţii de temperaturi foarte ridicate şi secetă atmosferică accentuată;
- efortul biologic al plantei pentru asigurarea cerinţelor vitale, inducându-i stări de şoc cu impact profund în comportamentul fiziologic (creştere, înflorire, fecundare, fructificare).

• Aspectul lanurilor, starea morfologică şi fiziologică a plantelor.
Lanurile se prezintă neuniform ca talie şi densitate, fiind slab dezvoltate din cauza lipsei de umiditate în sol.

Plantele au talia mai redusă cu 30-40%, internodurile sunt mai scurte, iar suprafaţa foliară este mai redusă. De asemenea, plantele au capacitate redusă de asimilare a substanţelor nutritive şi de valorificare a îngrăşămintelor. Fenofazele de creştere şi dezvoltare prezintă durate mai reduse.

• Reducerea capacităţii de polenizare a plantelor, cu efect în diminuarea randamentelor agricole.

Numărul de flori pe plantă este mic, iar fructele (capitule, ştiuleţi, păstăi) sunt de mici dimensiuni, cu boabe mici şi tendinţă de şiştăvire la porumb. S-au semnalat o reducere a activităţii polenizatorilor din cauza temperaturilor ridicate şi a uscăciunii, precum şi scăderea cu 25-35% şi chiar mai mult a capacităţii elementelor florale de a asigura polenizarea, care au determinat micşorarea potenţialului productiv al plantei şi a calităţii produselor obţinute.

• Gradul de afectare a principalelor culturi de câmp neirigate.
Cultura de floarea-soarelui se cultivă pe cca 60.000 ha şi este afectată cu diferite intensităţi în funcţie, în primul rând, de epoca de semănat, calitatea tehnologică de realizare a culturii şi contextul hidroclimatic local. Astfel, culturile semănate după 1 mai prezintă un grad de calamitare de 100%, iar culturile semănate în epoca optimă prezintă proporţii diferite de afectare, în limitele 20-50% şi chiar mai mult, în funcţie de condiţiile locale.
Cultura de porumb ocupă în judeţ o suprafaţă de cca 85.700 ha şi se prezintă astfel:

- calamitare 100%, pe cca 40-50% din suprafaţă;
- restul suprafeţelor sunt afectate parţial, în diferite proporţii, între 20-40%, randamentele agricole diminuându-se faţă de cele normale.

Cultura de soia ocupă o suprafaţă de cca 14.000 ha, din care jumătate în Insula Mare a Brăilei în condiţii de irigare. Gradul de afectare este pentru această suprafaţă de 20-30%. Pe restul suprafeţei de 7.000 ha aflate în condiţii de neirigare, procentul de afectare este în diferite grade ce variază în limitele a 50-70%, extinzându-se din zi în zi spre totală calamitare, corelat şi cu sensibilitatea ridicată la secetă excesivă a culturii.

Irigarea culturilor se aplică pe suprafeţe reduse (cca 30.000 ha), majoritatea, peste 60%, situându-se în Insula Mare a Brăilei.

Culturile au reacţionat pozitiv la activităţile de irigare, fiind necesar un număr mare de udări (cel puţin 3-4) şi aplicate cât mai din timp, din cauza lipsei de apă din sol la semănat.
Ca urmare a întârzierilor în declanşarea udărilor, insuficienţei echipamentelor de udare şi a presiunii mari a cerinţei de apă determinată de cadrul hidroclimatic, culturile irigate încă simt şocul climatic, nu prezintă parametrii conformaţiei morfologice corespunzători regimului irigat, randamentele agricole tinzând către 60-70% din cele normale.

Având în vedere că rezervorul de apă al solului este gol, pentru că lipsesc cca 1.300 mc/ha (adică 130 mm deficitul actual), ce presupun un aport virtual de apă din precipitaţii corespunzător anului normal de 29 mm în septembrie, viitoarele culturi ce se vor înfiinţa în toamnă vor rămâne neasigurate. Întrucât previziunile avansate de meteorologi precizează prelungirea perioadei cu temperaturi ridicate şi deficit de apă din precipitaţii, rezultă că asigurarea condiţiilor optime de înfiinţare a culturilor de toamnă în 2007 se poate face numai în condiţii de aplicare a udărilor de aprovizionare şi răsărire.

Această stare de lucruri impune intervenţii tehnice, materiale şi financiare pentru susţinerea activităţilor de reabilitare a amenajărilor de irigaţii şi demersuri legislative care să faciliteze aplicarea irigaţiei. Pentru suprafeţele neirigate există pericolul imposibilităţii înfiinţării corespunzătoare a culturilor în perioada optimă şi necesitatea asumării riscurilor majore de a pregăti solul în condiţii nefavorabile, de a semăna în uscătură şi de a aştepta apariţia unei evoluţii climatice favorabile.

În acelaşi timp, există posibilitatea asumării riscului de a înfiinţa culturile mai târziu, corelată cu ameliorarea condiţiilor climatice. În acest context, este evident că, pe fondul unor producţii mici afectate de secetă, reluarea ciclului de producţie agricolă este extrem de dificilă şi se impune implicarea statului în susţinerea campaniei agricole de toamnă.

Ion Vişinescu, Marcel Bularda, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila
Campania de toamnă, sub semnul incertitudinii

Simpozionul legat de horticultura gălăţeană ne-a dat ocazia de a ne întâlni cu mai mulţi directori ai direcţiilor agricole din câteva judeţe ale Moldovei. Am ţinut să discutăm cu aceştia despre problemele pe care le ridică campania agricolă de toamnă, având în vedere că producţiile mici din acest an i-au lăsat pe cei mai mulţi dintre fermieri fără pic de nădejde, dar mai ales fără posibilităţi financiare.

Aşadar, am vrut să aflăm cum a debutat campania agricolă 2007-2008, mai ales după ce Ministerul Agriculturii tocmai a anunţat că anul acesta oamenii vor primi un spijin deosebit. Să vedem însă cine va beneficia cu adevărat de aceste subvenţii căci, din păcate, în România există încă moda scumpirilor la input-uri, exact în momentul în care se anunţă subvenţii mai consistente.

DADR Galaţi, director Petre Grigore: Producţii mici care nu justifică recoltarea

„Dacă ne referim la culturile care urmează să fie înfiinţate, atunci avem de-a face cu două situaţii impuse de starea vremii: în partea de nord a judeţului, după atâtea luni de secetă au urmat ploi cum nu s-au mai văzut şi care, din păcate, au cauzat multe neplăceri locuitorilor, mai ales agricultorilor. Practic, oraşul Tecuci şi zonele limitrofe au fost inundate. În partea de sud a judeţului însă nu a mai plouat din luna aprilie.

Acestea fiind condiţiile, campania agricolă din judeţul Galaţi a întâmpinat ceva probleme încă de la început. Practic, a început semănatul la rapiţă şi acum oamenii se gândesc ce să facă în privinţa grâului, deoarece se ară foarte greu şi cu consumuri mari de motorină. Au început să se îndrepte, mulţi dintre ei cu încredere, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură pentru a-şi ridica bonurile valorice de care au mare nevoie. Ne întâlnim, din păcate, cu un fenomen cu care ne-am obişnuit de altfel, şi anume scumpirea exagerată, mai ales la sămânţa de grâu.

Până acum, s-a recoltat mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, dar în zonele afectate de secetă producţiile sunt derizorii şi aproape că nu se justifică recoltatul. Acolo unde s-a irigat au fost şi producţii normale. Păcat că aceste suprafeţe sunt foarte mici. La porumb, estimarea este în jur de 600 kg la hectar. Aşadar cred că aici porumbul - produsul de bază în gospodăria ţăranului român - va fi o problemă. “

DADR Bacău, director Mihai Banu: Ne bazăm pe spiritul de conservare al ţăranului

„Bacăul nu este un judeţ important în culturile de grâu şi orz, doar 15% din suprafaţă fiind ocupată cu aceste plante. Eu cred că problema cu sămânţa este una generală. S-a încercat printr-un ordin al ministrului să se dea posibilitatea celor care mai au grâu din sămânţă comercială să-l semene şi să beneficieze de ajutorul de stat pe baza unui buletin informativ dar, din păcate, văd că nu există o asemenea tendinţă. Am aflat că au fost date circa 30-40 de astfel de buletine, ceea ce înseamnă că oamenii vor tot sămânţă de calitate. Cei care cultivă grâu pentru a-l vinde nu se hazardează cu orice fel de sămânţă, poate doar cei care cultivă pentru consum propriu.

Din păcate, aceasta este situaţia. Bine ar fi să nu ne trezim cu scumpiri şi la celelalte input-uri, cum sunt îngrăşămintele sau pesticidele. Furnizorii trebuie totuşi să se gândească că, dacă nu au cerere din partea fermierilor, nu mai au nici ei din ce trăi. Ştiu că a fost vorba la un moment dat să se scumpească îngrăşămintele complexe cu circa 30%, dar până la urmă au renunţat. Oricum, totul ţine de organizare şi de modul cum negociază sindicatele, care pot opri asemenea tendinţe.

Noi nu excelăm în cereale, după cum spuneam, dar putem spune că anul acesta am extins suprafeţele de porumb şi floarea-soarelui, dar şi la aceste culturi producţia a fost cu mult sub aşteptări. Cei care se află pe partea dreaptă a Siretului mai au ceva producţie din anul acesta, cei din sud însă, care se învecinează cu Vasluiul, nu au obţinut mare lucru.

Eu merg totuşi pe ideea că există acel spirit de conservare şi că oamenii mai au prin pod ceva rezerve, din anul trecut eventual. Pot spune că pagubele au fost incomparabil mai mari la aceste două culturi decât la grâu, pentru că atât porumbul cât şi floarea-soarelui au parcurs întreaga perioadă de secetă. Dacă acum se vinde porumbul cu 7-8 mii pe kilogram direct din tarla nu vreau să mă gândesc la ce preţ se va ajunge la anul, prin februarie.“

DADR Suceava, director Dragoş Juravle: Sămânţa este asigurată doar pe jumătate

„Şi la Suceava este o problemă cu sămânţa de grâu, deşi nici noi nu avem suprafeţe foarte mari ocupate cu această cultură. Astfel, din 30.000 ha pe care ne-am propus să le cultivăm anul acesta, putem asigura sămânţa pentru maxim jumătate. Restul suprafeţei ori se va cultiva cu sămânţa proprie, cu buletin de analiză, ori oamenii vor renunţa la această cultură. Sperăm să nu se ajungă totuşi la o asemenea situaţie, stimulentul fiind destul de mare pentru această cultură.

Şi noi ne-am confruntat recent cu şase reprize de inundaţii, iar la ora actuală suntem în plină campanie de recoltare a cartofului. Este de fapt cultura noastră de bază, cunoscut fiind faptul că judeţul Suceava este leader naţional la această cultură. Cultivăm circa 35 de mii de ha, din care 520 au fost anul acesta plantate cu cartof pentru sămânţă. Producţiile se ridică undeva la 20 t/ha la cartoful pentru consum, de toamnă şi 17 t/ha la cel timpuriu şi cel de vară.“

DADR Brăila, director Vasile Surăianu: Cresc suprafeţele cultivate cu rapiţă

„În condiţiile în care anul acesta abia în august şi septembrie au căzut câteva precipitaţii, s-a decis cultivarea a circa 35% din suprafaţă cu cereale păioase de toamnă. Judeţul Brăila este cel mai mare producător de seminţe de cereale din ţară. Întâmplător, eu sunt şi preşedintele Asociaţiei producătorilor de seminţe din judeţul Brăila. Anul acesta, pentru că nu aveau bani nici cu ce să înceapă noile culturi, s-a ajuns la situaţia ca producătorii să vândă sămânţa pentru consum. Eu am discutat de la bun început problema contractelor, care dacă erau încheiate nu se ajungea la o astfel de situaţie. Producătorii noştri de sămânţă, deşi sunt mulţi, nici nu au unde să depoziteze producţia, motiv pentru care trebuie să scape cât mai repede de ea.

La culturile irigate de porumb şi floarea-soarelui, din cauza temperaturilor excesiv de mari, am avut de-a face cu un nou fenomen: lipsa polenizării. Astfel, deşi s-au făcut câte patru udări, cultivatorii de sămânţă hibridă de floarea-soarelui şi de porumb au pierdut peste jumătate din producţie, din cauza nepolenizării. Când s-a făcut recoltarea la culturile neirigate, roata mică de la combină era mai mare decât floarea-soarelui... Din producţia obţinută nu s-a scos nici motorina.

Ceea ce trebuie precizat este că în judeţul Brăila se observă o ascensiune deosebită la cultura de rapiţă pentru biodiesel. Dacă acum trei ani aveam 6 mii de ha ocupate cu această cultură, anul acesta am avut 32 de mii de ha. La ora actuală, numai în Insula Mare a Brăilei avem semănate deja circa 15 mii de ha cu rapiţă care este deja pusă în pământ şi cu ploile din luna asta a răsărit deja foarte bine. Aşadar, sperăm să ocupăm şi anul acesta aproximativ 30 de mii de ha cu rapiţă şi circa 70 de mii de ha cu grâu.“

DADR Vrancea, director Costică Neaţă: Un an normal doar pentru… viţa-de-vie

„Ca în mai toate judeţele din ţară, şi în judeţul Vrancea producătorii au parcurs un an foarte dificil, aici declarându-se stare de calamitate atât pentru culturile de toamnă cât şi pentru cele înfiinţate în primăvara lui 2007. A fost un an dificil şi la fel se anunţă cel care vine, pentru că deja avem o problemă în aprovizionarea cu sămânţă, deoarece furnizorii au dublat preţurile profitând de această facilitate acordată fermierilor. În Vrancea, ne-am propus să înfiinţăm 30.000 ha cu culturi de toamnă.

La noi baza o reprezintă viţa-de-vie, după cum se ştie. Subvenţiile acordate anul acesta de MADR sunt destul de consistente şi cred eu că 500 de lei cât se dă pentru grâu la hectar este o sumă care îi poate ajuta atât pe micul producător, cât şi pe cei care deţin suprafeţe mai mari. În judeţul viticulturii româneşti, putem spune că vrâncenii au avut un an bun, cu producţii medii de peste 7 tone la ha. Preţul la struguri este bun şi depinde de conţinutul în zahăr.

Precipitaţiile din ultima vreme au dus la deprecierea unor cantităţi de struguri, dar pentru acest sector zicem că e un an normal. Probleme sunt la culturile înfiinţate în primăvara acestui an, unde producţiile sunt foarte mici deoarce am avut zone în care nu s-a putut iriga din cauza faptului că sistemul a fost afectat de inundaţiile din 2005, canalul de aducţiune fiind distrus. Sumele necesare reparaţiilor se ridică la câteva sute de miliarde, dar cred că în Vrancea se impune mai degrabă reproiectarea sistemului de irigaţii.“

„Avem producători destul de mulţi şi puternici, astfel încât la Tulcea sămânţa de gâu nu a fost o problemă anul acesta. Nu pot însă să trec peste faptul că şi noi ne-am confruntat cu un an extrem de dificil şi că din 100 de mii de ha însămânţate, circa 60% au fost calamitate. Anul trecut, irigam cam 6 mii de ha, iar anul acesta am ajuns ca prima udare să o dăm pe circa 35 de mii de ha. Aceasta mai ales datorită eforturilor financiare depuse de fermieri. Producţia la floarea-soarelui este derizorie, ajungând în medie la 400 de kg/ha.

Avem şi fermieri situaţi de-a lungul Dunării, unde sunt recolte normale, dar pe suprafeţe mici. La porumb însă cred că nici nu avem ce recolta. La viţa-de-vie producţia nu este nici ea mare, se ridică undeva pe la 3 mii kg/ha, însă calitativ este foarte bună. Aşadar, anul acesta se pare că, măcar, vom avea un vin de o calitate excepţională.

Din fericire, suntem la zi cu despăgubirile şi se pare că toţi fermierii şi-au primit la timp aceşti bani. Cu ce s-a încasat până acum, dar şi cu ploile care au început să cadă, putem spune că lucrurile merg bine la Tulcea. Acum se ară şi deja avem 5 mii de ha însămânţate cu rapiţă, din 25 de mii cât intenţionăm să avem anul acesta.

Aşadar, rapiţa a început să prindă teren şi la Tulcea, fiind considerată de fermieri o cultură a viitorului. Este o cultură apreciată, bine plătită şi la care s-au obţinut producţii bune chiar şi în condiţiile de anul acesta. Putem să spunem că rapiţa ne-a scos din încurcătură. Se lucrează intens şi intenţionăm să însămânţăm şi în toamna aceasta tot în jur de 100 de mii de ha, din care ponderea o deţine grâul cu 60%, rapiţa cu 25% iar restul orz şi orzoaică de toamnă cu aproximativ 15%.“

Pagini realizate de Valentina ŞOIMU, Ştefan Rancu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2007

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu