Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

„Săptămâna pajiştilor“

După mai multe tentative pentru a demara o Săptămână a Pajiştilor, încercări susţinute în presa scrisă (Agricultura României, Lumea satului şi Ferma) cât şi prin solicitare personală la doi miniştri ai agriculturii, în sfârşit, Radio Antena Satelor a dat curs doleanţelor Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti (ICDP) din Braşov de a face un ciclu de emisiuni pe această temă, mai puţin abordată în ultima vreme.
De ce este necesară o săptămână a pajiştilor?

Ideea acţiunii a fost împrumutată de la silvicultori, care au o Lună a pădurii (15 martie – 15 aprilie), când se efectuează lucrări ample de împădurire şi întreţinere a fondului forestier. Mi-am pus întrebarea: de ce nu ar exista şi o Săptămână a pajiştilor, în care să se efectueze lucrările curente de îngrijirea izlazurilor, repararea fântânilor, jgheaburilor, podeţelor etc., de plantare şi întreţinere a umbrarelor forestiere şi alte lucrări specifice. Toate acţiunile cuprinse în Săptămâna Pajiştilor s-ar putea desfăşura în perioada 16-22 aprilie. Asemenea lucrări, înainte de scoaterea animalelor la păşune, era ceva obişnuit pe izlazuri, în urmă cu peste 50 de ani, până la colectivizarea agriculturii.

În buna tradiţie românească, sezonul de păşunat începea din 23 aprilie, de Sângiorz, şi ţinea până la 26 octombrie, de Sâmedru, respectiv 185 de zile în total, restul de 180 zile animalele erau întreţinute la stabulaţie şi pajiştile „se odihneau“ în sezonul rece.
Acum, pajiştile naturale şi în special izlazurile comunale sunt total lipsite de îngrijire şi întreţinere anuală, fiind lăsate în voia sorţii şi folosite tot anul după bunul plac al unora, care nu au nimic în comun cu nevoile sătenilor.
Iată de ce s-a considerat ca urgentă conştientizarea şi prin unde sonore radio a locuitorilor de la sate, ca principali utilizatori ai pajiştilor pentru animalele pe care încă le mai deţin în gospodărie.

Din istoricul fondului pastoral

În urmă cu un secol, în primăvara anului 1907, ţăranii clăcaşi s-au răsculat şi pentru faptul că proprietarii de pajişti din acea vreme nu le-au acordat dreptul de a păşuna pe moşiile lor, generând o adevărată criză de păşunat. După aceste confruntări sângeroase pentru supravieţuire, învoielile agricole au fost îmbunătăţite substanţial, iar după Primul Război Mondial şi împroprietăririle care au urmat, prin Legea păşunilor din 1928 s-a instituit o ordine desăvârşită pe pajiştile ţării.

Puţini ştiu că în anul 1940, pentru 2,7 mil. ha păşuni funcţionau 6.977 de eforii comunale, 1.480 asociaţii de păşunat şi 220 de composesorate, revenind în medie 315 ha de păşune pentru o organizaţie cu buget de venituri şi cheltuieli propriu. Totul era sub un control strict, fiind una dintre cele mai bune sisteme organizatorice ale fondului pastoral din Europa !

Primarul comunei la nivel local, prefectul la nivel judeţean şi ministrul agriculturii şi domeniilor la nivel central răspundeau direct de administrarea corespunzătoare a pajiştilor ţării.

Acum pajiştile sunt în grija nimănui şi am ajuns la cea mai mare debandadă posibilă pe acest mod de folosinţă agricolă de pe continentul nostru.

Evenimentele pas cu pas

După o primă transmisiune în direct din Studioul central de la Bucureşti a binecunoscutei Antene a Satelor în 14 aprilie, când a fost anunţată prima ediţie a Săptămânii Pajiştilor, restul activităţilor s-au desfăşurat la ICDP Braşov, precum şi în judeţele Braşov şi Mureş, de unde au fost intervenţii de la faţa locului din lotul demonstrativ Reghin-Mureş, perimetrele de ameliorare a pajiştilor de la Fişer-Rupea, Hălchiu-Braşov şi, bineînţeles, de la sediul institutului de profil.

Luni, 16 aprilie, s-a demarat acţiunea, când a avut loc o masă rotundă la sediul ICDP Braşov cu tema „Soluţii în administrarea eficientă a pajiştilor“, transmisă în direct la emisiunea Viaţa la ţară. În următoarele trei zile (marţi, miercuri şi joi) s-au efectuat demonstraţii practice pentru înfiinţarea de pajişti semănate, lucrări de întreţinere şi folosire raţională a pajiştilor cu rezultate concrete pentru gospodari şi fermieri, purtându-se un dialog direct şi fructuos cu cei interesaţi din judeţele Braşov, Covasna şi Mureş, prezenţi în număr mare la aceste manifestări.

Vineri, 20 aprilie, la sediul ICDP Braşov a avut loc un Simpozion cu tema „Importanţa pajiştilor în economia agrară“, la care au participat cadre de răspundere din MADR, DADR judeţene, ASAS Bucureşti, institute de cercetare agricolă, universităţi agricole din ţară, fermieri, gospodari, primari etc., care au dat răspunsuri, în direct, la multiple întrebări puse de radioascultători.

Sâmbătă, 21 aprilie, directorul institutului şi subsemnatul am avut o intervenţie în direct la Antena Satelor, între orele 8-9, când s-a prezentat bilanţul primei ediţii a Săptămânii pajiştilor.

Considerăm că această acţiune de o deosebită importanţă pentru economia naţională a avut un ecou nebănuit de mare în rândurile celor prezenţi la manifestaţii şi ale radioascultătorilor din ţară, fiind de prea multă vreme aşteptată. Pe viitor, în organizarea Săptămânii pajiştilor trebuie să se implice şi alte instituţii şi organisme de la nivel central şi local, cu răspundere în buna gospodărire a pajiştilor, pe drept cuvânt considerate Aurul verde al zootehniei.

Dr. ing. Teodor MARUŞCA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2007

Vizualizari: 967



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI