Imprimati articolul

Crescătorii de capre au pus de… un sfat

Oneştiul, un oraş industrial prin vocaţie, a fost recent gazda Conferinţei Naţionale a Crescătorilor de Capre, acest eveniment legând un fir al istoriei prin faptul că, în urmă cu 55 de ani, actualul municipiu de pe Trotuş era o localitate rurală cu 3.000 de locuitori, majoritatea crescători de animale, în mod deosebit capre.

La această conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, profesori universitari, specialişti de la institute de cercetare din România şi din străinătate şi membri ai filialelor Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre CAPRIROM.

Lucrările conferinţei s-au desfăşurat într-o atmosferă plină de emulaţie prin faptul că s-a creat un interes mare pentru creşterea caprinelor, lucru remarcat şi de Vasile Cocu, reprezentantul Ministerului Agriculturii. El a mai menţionat faptul că ,,în ţară au început să apară şi roadele, chiar dacă crescătorii de caprine sunt mai bine văzuţi în afară decît în interior“.

Declarând că ovinele şi caprinele au contribuit la dezvoltarea poporului român, prof. univ. dr. Vasile Taftă, de la Facultatea de Zootehnie Bucureşti, a evidenţiat faptul că, de la 18 milioane de ovine şi caprine, în România mai sunt 8 milioane.

Vasile Taftă a declarat: ,,cauzele actuale şi dureroase ale acestei situaţii sunt: exportul masiv de oi ,,pe drumul Orientului“, sacrificarea fără discernămînt a tineretului (la 2-3 luni de viaţă, când se taie mieii la sărbătorile pascale, carnea lor are proteină nematurată), preţul foarte mic la lână. Acesta este însă în revenire datorită lichidării stocurilor şi faptului că lâna a început să fie folosită ca material de izolare a locuinţelor“.

Profesorul Vasile Taftă a creionat într-o prezentare cuprinzătoare avantajele creşterii caprinelor. El a declarat: ,,Grecii mulg caprele în faţa oamenilor, iar laptele de capră este cel mai apreciat în Europa, fiind antirahitic, antianemic, antiinfecţios. Consumul său previne şi îmbolnăvirea de tuberculoză. Capra este o «uzină» de lapte, ea dă de 10-18 ori mai mult lapte decât greutatea sa corporală, faţă de 5-6%, cât dă o vacă“.

Inginerul Ilie Voicu de la Institutul de Biologie Naturală Baloteşti s-a referit la optimizarea raţiilor de hrană cu concentrate ce conţin protenovitamine şi minerale.

Bilanţ încurajator

Prof. univ. Stela Zamfirescu a făcut un mic bilanţ al Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre, ce a fost înfiinţată în anul 1993 la Constanţa şi care a urmărit în permanenţă un program de ameliorare a caprinelor. Asociaţia are un număr de 16 filiale în ţară, unele cu o activitate foarte activă. În judeţul Constanţa sunt crescători cu turme de 200-400 capre, în judeţul Călăraşi un singur crescător are 1.200 de capre, iar pentru o parte din caprine se foloseşte o instalaţie mecanoelectrică de muls.

La Oneşti, s-a reuşit rezultate foarte bune în încrucişarea raselor autohtone cu rasa Sannen, ce duce lactaţia la 275 de zile, cu o producţie de 900 litri. Alte filiale (Bucureşti, Buzău, Olt. Oradea) au o activitate mai redusă, ce a dus la o producţie medie de lapte de 205 litri şi o mortalitate de 19%. Prof. univ. Stela Zamfirescu a menţionat faptul că Asociaţia Naţională a Crescătorilor de Capre ,,Caprirom“ este membră a Asociaţiei Internaţionale a Crescătorilor de Capre şi a avut privilegiul de a reprezenta România la festivităţile prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea acesteia. Prestigiul ,,Caprirom“ a făcut ca specialiştilor români să li se alăture şi specialişti din străinătate.

Orizonturi internaţionale ale creşterii caprinelor

Gilbert Tousaint, din Franţa, reprezentant al organizaţiei internaţionale FAO ce activează pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, a prezentat la Oneşti mai multe amănunte ce privesc creşterea caprinelor în ţările vest-europene.

El a declarat că în Franţa, Spania şi Olanda caprele se cresc în unităţi cu caracter industrial, iar în acest fel se urmăreşte totul, de la producerea laptelui, până la comercializare. Multe unităţi îşi procesează singure producţia de lapte, punând în vânzare produsele atât pe piaţa locală cât şi în supermarketuri.

Pentru crescătorii de capre, piaţa locală este cea mai importantă, acest fapt creând o imagine tradiţională, iar vânzarea făcându-se la un nivel elevat, cu conştientizarea calităţilor laptelui de capră.

De asemenea, carnea de capră este cerută la export în Australia, Noua Zeelandă, fapt ce a condus la crearea de asociaţii a producătorilor de carne de capră. Ţările vest-europene sunt specializate şi pentru vânzarea lânii de capră, în multe ţări ale lumii existând şi o piaţă de mohair şi caşmir, aceasta fiind însă ,,speculată“ de concurenţa cu lâna fină a oilor din Asia“.

Gilbert Tousaint a făcut cunoscute şi câteva lucruri despre întrecerea între crescătorii de capre pentru obţinerea a diferite sortimente de brânză de capră. ,,În Franţa sunt peste 60 de sortimente originale de brânză; deşi unele au devenit produse tradiţionale, ele se fac după efectuarea metodei de control ale calităţii igienice şi sanitare a laptelui, HCCB, recunoscută în toată lumea.“

Conferinţa Naţională a Crescătorilor de Capre din România s-a încheiat cu alegerea preşedintelui asociaţiei, în această funcţie fiind reconfirmată prof., univ. Stela Zamfirescu.

În comitetul director al asociaţiei a fost ales şi ing. Nicolae Doileţ, preşedinte al filialei oneştene ce a asigurat o desfăşurare ireproşabilă a acestui eveniment.

Prezent alături de specialiştii care s-au pus la sfat în deschiderea a noi orizonturi pentru creşterea caprinelor în România, primarul municipiului Oneşti, Emil Lemnaru, şi-a exprimat dorinţa ca, în curând, pe piaţa românească să fie cât mai multe produse specifice caprinelor.

Ion MORARU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2007

֩ Comentarii