Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Mlădiţe pentru sănătatea Terrei

În spiritul încurajării şi dezvoltării respectului pentru pădure şi calitatea vieţii asigurată prin funcţiile acestui „organ viu“, am răspuns invitaţiei Romsilva de a ne documenta asupra activităţilor din judeţul Vâlcea, ce au încheiat „Luna Pădurii“.

Prima oprire am făcut-o la Hurezi, găzduiţi de Ocolul Silvic Romani. Pepiniera de aici deţine o suprafaţă de 0,80 ha şi produce anual aproximativ un milion puieţi de răşinoase (pin negru, larice, molid, brad, duglas). În câmpurile de producţie am văzut loturile de puieţi de diverse specii şi vârste, am asistat la lucrările de repicat ale puieţilor de un an după scoaterea lor din solarii – „mlădiţe pentru sănătatea Terrei“, cum destul de plastic îi numea cineva –, iar noi, cei invitaţi, am plantat câţiva viitori „brazi de Crăciun“.

Sentimentul plăcut trăit în acele momente poate fi o motivaţie puternică pentru ca plantarea arborilor să devină mai mult decât o modă, o terapie de evadare din cotidian. La pepiniera Ocolului Silvic am admirat pinii înalţi ajunşi la maturitate şi am înţeles că aici, la Hurezi, nu doar oamenii ridică rugă lui Dumnezeu, ci şi natura.

Poate nu întâmplător Ocolul Silvic şi Mănăstirea Hurezi sunt vecini. Deopotrivă, în ambele incinte este cinstită viaţa. Ne-am încărcat plămânii cu aer curat, iar sufletul, de pioasă admiraţie şi rugăciune la Sfânta Mănăstire, apoi ne-am continuat demersul ecologic la Simpozionul de la Govora „SOS – Pădurile, resursă regenerabilă pentru gospodăria durabilă a mediului înconjurător – în pericol“.

Ing. Mohanu Gheorghe, director în cadrul RNP, a prezentat motivul ce a inspirat tema simpozionului. A ţinut să sublinieze că, după toate semnalele recente la nivel planetar, pădurile sunt în pericol. Factorii ce au condus la aceasta sunt: creşterea populaţiei pe glob şi implicit a necesităţilor au avut ca efect defrişări masive pentru extinderea spaţiului de locuit şi pentru agricultură, în timp ce industria şi-a intensificat poluarea prin emanaţiile necontrolate; incendiile.

La noi în ţară, pe lângă aceşti factori se adaugă: retrocedarea pădurilor către foştii proprietari ce a condus la fărâmiţarea fondului forestier, precum şi la defrişarea unor importante suprafeţe; lipsa conştiinţei forestiere la noii proprietari, care tratează pădurea ca pe oricare alt bun propriu; întârzierea apariţiei Codului Silvic, Legea fundamentală a Silviculturii.

Directorul Direcţiei Silvice Râmnicu-Vâlcea, ing. Adam Jinaru, a prezentat activitatea Direcţiei Silvice din acest judeţ.

În cadrul Simpozionului, prefectul judeţului Vâlcea, Anuţa Handolescu – inginer de îmbunătăţiri funciare, şi-a exprimat un of uman: „Pădurea nu este doar un bun al statului sau al proprietarilor, ci un bun naţional care protejează viaţa noastră. Avem datoria morală să ne învăţăm copii să-şi dorească şi să aibă cât le trebuie, nu totul.
 
Consecinţele egoismului în ceea ce priveşte pădurea are efecte în detrimentul multora“.
Specialiştii: dr. ing. Romică Tomescu – directorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice din Bucureşti, prof. univ. dr. ing. Gheorghe Spârchez – prodecanul Facultăţii de Silvicultură şi Explorări Forestiere din Braşov, au atras atenţia asupra diminuării suprafeţei forestiere în ţara noastră şi, insistând asupra responsabilizării populaţiei faţă de funcţia pădurii, aceea de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Ne-a atras atenţia prezentarea susţinută de dr. ing. Ion Greere – preşedintele Societăţii Progresul Silvic filiala Cozia, cu privire la efectele încălzirii globale. Sintetizăm câteva din concluziile domniei sale.

Evoluţia bulversantă a fenomenelor naturale pe care le trăim de câţiva ani (uragane, căderi masive de gheaţă, zăpada galben-portocalie din Siberia) este un semnal de alarmă asupra viitorului planetei şi a vieţii însăşi.

Încălzirea globală este principala sursă a dereglărilor climatice. Fenomenul denumit „efect de seră“ a fost descoperit în 1824 de către Joseph Fourier. Nu s-a anticipat însă evoluţia sa rapidă. Această încălzire accentuată a atmosferei terestre prin generarea fenomenelor devastatoare, cu impact pe termen lung asupra calităţii vieţii, a impus luarea unor măsuri de ameliorare şi stopare a fenomenului la nivel mondial. Radiaţiile solare reflectate de suprafaţa pământului sunt împiedicate să iasă din atmosferă de stratul gros de gaze emanate de industrie, transporturi, erupţii vulcanice, incendii şi furtuni de praf.

Cum omenirea nu poate controla fenomenele naturale, statele puternic industrializate s-au angajat să reducă emisiile poluante, semnând protocoale încă din 1997 (Kyoto). Reuniunea la nivel înalt din martie 2007 de la Bruxelles a stabilit obligativitatea nu doar a reducerii emisiilor poluante, ci şi alte măsuri ce concură la diminuarea încălzirii globale: creşterea eficienţei energetice, intensificarea utilizării biocarburanţilor şi utilizarea surselor de energie regenerabilă.

Cum pădurea este un important organism ce echilibrează factorii de mediu, trebuie stopate defrişările pădurilor tropicale şi cele ce nu respectă regimul silvic. Şi deşertificarea este efectul despăduririlor în detrimentul agriculturii intensive.
Pădurea ocupă la noi 26% din suprafaţa totală a ţării. Puţin faţă de trecut, ţinând cont că, multe secole, „codrul, frate cu românul“ a ajutat strămoşii să ţină piept năvălitorilor veniţi din toate părţile!

Câtă pădure lăsăm copiilor noştri?... dar nepoţilor şi strănepoţilor? Depinde de conştiinţa celor care o gospodăresc, dar mai ales a factorilor care au obligaţia să o ocrotească.

Narcisa DOHANOV
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2007

Vizualizari: 619



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI