Ce mai faceţi, domnule...ing. Octavian M. COSMIN?

• Născut în comuna Adâncata, judeţul Storojineţ (în prezent Ucraina), la 23 iulie 1928, a urmat şcoala primară în comuna natală, liceul teoretic la Rădăuţi, iar Facultatea de Agronomie la Institutul Agronomic

„N. Bălcescu“ din Bucureşti, între anii 1948-1952. După absolvire, a devenit asistent la Catedra de genetică şi ameliorarea plantelor, unde a desfăşurat cercetări de genetică şi ameliorarea plantelor la grâu şi bumbac.

• Odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului în 1957, devenit ICCPT Fundulea, a fost transferat acolo în calitate de cercetător ştiinţific principal şi numit şef de laborator la ameliorarea porumbului, unde a activat până la pensionare, în 1998.

• Un om deosebit de modest şi, nu mai puţin, harnic, meticulos, perseverent şi cu o deosebită vocaţie în cercetarea agricolă.

T.M.: Activitatea dvs. a fost dedicată în exclusivitate ameliorării porumbului?

O.C.: Da, timp de peste 40 de ani. Astfel, am efectuat cercetări ample pentru cunoaşterea valorii porumbului românesc, depistând surse de gene în populaţiile locale care au fost folosite pentru crearea de noi genotipuri rezistente la secetă, arşiţă, temperaturi scăzute, boli, dăunători (sfredelitor), prolifice, bogate în proteină, grăsimi, aminoacizi esenţiali etc. Am experimentat în mod sistematic şi se experimentează şi în prezent colecţia de linii consangvinizate, soiuri şi populaţii sintetice, care constituie sursele de gene pentru programul continuu de ameliorare.

O.C.: În crearea, omologarea şi extinderea în producţie a unor hibrizi care sunt competitivi cu cele mai bune creaţii din străinătate (Fundulea 420, Fundulea 376, Generos, Campion, Rapsodia etc.).

Programul complex de ameliorare a liniilor consangvinizate a dus la crearea de linii cu o valoare genetică deosebită, unele dintre acestea participând direct la producerea hibrizilor comerciali, altele în programele de cooperare cu institute şi companii din străinătate. Un loc important în activitatea desfăşurată a constituit studiul androsterilităţii şi a capacităţii de restaurare a fertilităţii polenului, crearea de linii androsterile.

O mare parte din activitatea mea a fost consacrată dezvoltării lucrărilor de ameliorare în direcţia diversificării porumbului din punctul de vedere al componentelor chimice ale hibridului. S-a executat un program vast de creare de genotipuri cu proteină de calitate superioară (cu un conţinut sporit de aminoacizi esenţiali) şi au fost creaţi hibrizi bogaţi în lizină şi triptofan. Am dezvoltat programe speciale de ameliorare în direcţia obţinerii de hibrizi de porumb cu destinaţie specială pentru mălai grişat, porumb de floricele, zaharat şi cu conţinut bogat în ulei.

Lucrările de ameliorare în direcţia creării de genotipuri rezistente la Helminthosporium turcicum, la Fusarium şi Ostrinia nubilalis s-au concretizat în rezultate deosebite atât în ceea ce priveşte cunoaşterea bazelor genetice şi biochimice ale rezistenţei, cât şi în ceea ce priveşte crearea de genotipuri rezistente.

O.C.: În cei 40 de ani de cercetare la ICCPT Fundulea am creat peste 80 de hibrizi. Unii se cultivă şi în prezent, constituind baza producerii de sămânţă. Un număr de peste 30 hibrizi au fost înregistraţi la OSIM, fiind invenţii. Trebuie subliniat faptul că unii dintre hibrizii moderni creaţi
s-au cultivat peste 10 ani, demonstrând, pe lângă o capacitate mare de producţie, şi o mare plasticitate ecologică.

În decursul activităţii am participat efectiv şi la ameliorarea sorgului, fiind create numeroase linii consangvinizate şi hibrizi introduşi în producţie, dintre care menţionez hibrizii Fundulea 19, 21, 30 şi 32.

O.C.: Ca responsabil al programului de cercetare, am depus o activitate susţinută în direcţia dezvoltării lucrărilor de cercetare în domeniul geneticii, ameliorării şi producerii de seminţe. În perioada 1972-1974 am fost membru în biroul Consultativ al Naţiunilor Unite (PNUD) privind ameliorarea porumbului.

Am participat activ la Congresele şi simpozioanele internaţionale organizate în străinătate, unde am susţinut lucrări de specialitate. Aş vrea să mai adaug că am beneficiat de o serie de specializări la institutele de cercetare din străinătate în 1961-1962 la Minsk, Dnepropetrovsc şi Harcov din fosta URSS, pe tema geneticii şi ameliorării grâului şi porumbului. În 1968 am făcut o specializare de 6 luni în genetica şi ameliorarea porumbului şi sorgului la Colegiul de Agricultură al Universităţii statului Nebraska – SUA.

Activitatea de cercetare ştiinţifică şi ameliorare practică a fost sintetizată în peste 80 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate. În 1974 am fost distins cu premiul Academiei Române „Ion Ionescu de la Brad“.

O.C.: Retrăiesc toată activitatea depusă în peste 40 de ani în domeniul ameliorării. Dar, neavând astâmpăr, în fiecare săptămână merg la Institutul de la Fundulea, unde mă întâlnesc cu colegii mai tineri care îmi solicită sfaturi. Mă simt util şi asta mă bucură enorm.

T.M.: Vă doresc să vă simţiţi tot aşa încă mulţi ani, să aveţi numai sănătate şi satisfacţii.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu