Imprimati articolul

Chemare la normalitate

La începutul veacului trecut, cu ocazia inaugurării Societăţii Geografice Române, cărturarul-filozof şi politician Titu Maiorescu îşi exprima îngrijorarea faţă de soarta pădurilor ţării: „Dacă nu se vor opri cu toată energia tăierile de pădure, vom vedea în curând clima noastră periclitată în modul cel mai ameninţător. Devastarea lor la munte seacă izvoarele şi produce surpări, iar devastarea lor la şes usucă câmpiile şi preface pământul roditor în pustie.“

De atunci, masacrarea pădurilor a continuat şi încă mai continuă fără discernământ. Iar aceasta nu atât în scopuri economice şi industriale, cât din porniri de jaf şi afaceri dubioase. Ele sunt şi rezultatul nechibzuinţei în aplicarea retrocedărilor, neluându-se în calcul consecinţele previzibile. Ele sunt, într-adevăr, dezastruoase: Clima s-a „periclitat în modul cel mai ameninţător“, pe alocuri izvoarele au secat, iar câmpiile s-au uscat. În locul culturilor, în unele zone mai afectate de secetă domneşte pustiul.

Dacă acestor fenomene adăugăm dereglarea anotimpurilor, catastrofele naturale, grindina în locul binefăcătoarelor ploi, incendiile şi vijeliile, în lupta sa cu natura omul se poate declara învins. E un război nedrept, fiindcă aceste daruri au fost date spre stăpânire lumii să le folosească întru veşnicia vieţii. Nu mai vorbim despre dezastrele la nivel global, ca urmare a poluării, experienţelor nucleare şi folosirii sofisticatei tehnici de distrugere încă existente, din nefericire.

Dar să revenim la subiectul nostru, având toate argumentele să spunem: dacă profitorii postdecembrişti nu ar fi devastat pădurile (ca să folosesc expresia mentorului junimist) efectele actualei secete, mai cruntă decât acea din 1947, ar fi fost mult mai suportabile.
Autorităţile nu au avut urechi să audă copacii căzând sub blestemata secure, până nu au fost doborâte imense suprafeţe împădurite.

Nimeni n-a avut ochi care să vadă cum dispar pompele care pulsau apa spre rădăcina plantei tocmai în actualele perimetre calamitate.

Cu toată indignarea pentru cele săvârşite împotriva firii umane, categoric eruditul Maiorescu ne-ar chema la normalitate, făcându-ne să înţelegem că numai astfel putem scăpa de urgiile Cerului. Numai astfel putem beneficia de ploile care umplu din nou izvoarele, purificând aerul, răcorind câmpiile, fertilizând solul.

Gheorghe MOHOR
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2007

֩ Comentarii