Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Viticultura:  cât a mai rămas,ce şanse are

Deşi au fost abandonate suprafeţe imense cultivate cu viţă-de-vie, acest sector pare a renaşte tocmai în zonele care au creat faima viticolă a României. Meritul aparţine investitorilor autohtoni şi străini care au credinţa că acest sector poate deveni cel mai profitabil din ţara noastră. În sprijinul viticultorilor a venit şi Comunitatea Europeană, care desfăşoară în România un program de reconversie, mai exact spus de reabilitare a viilor aflate în declin, pe cât de vast ca dimensiune, pe atât de profitabil pentru proprietarii de vii.

Au dispărut 60.000 de hectare

În ultimii douăzeci de ani patrimoniul viticol s-a diminuat drastic, România rămânând singura ţară viticolă în care după 1990 s-au plantat masiv hibrizi. Între anii 1991 – 2008, ţara noastră a scos din evidenţe peste 60 mii ha vii, majoritatea din soiuri nobile pentru vin şi de masă. Cea mai mare suprafaţă a fost scoasă din evidenţe după anul 2002. După mai mulţi ani de recul, în sfârşit în 2008 suprafaţa de vii nobile pe rod a fost mai mare decât cea a hibrizilor. Existenţa unei suprafeţe mari de vii hibride pare a determina influenţe negative pentru participarea României la Organizarea Comună a Pieţei Vitivinicole.

În anul 2008 se remarcă faptul că, dintr-un total de 174,3 mii ha plantaţii de vin, aproape jumătate sunt vii hibride. Situaţia este asemănătoare cu perioada anilor ’90, când raportul era aproape acelaşi. Trebuie făcută însă precizarea că vinurile hibride reprezintă în general autoconsumul gospodăriilor particulare, ele neintrând în circuitul comercial.

Predominante sunt plantaţiile bătrâne

Ceea ce este de-a dreptul îngrijorător este faptul că plantaţiile cu vârsta peste 25 de ani predomină în unele dintre marile judeţe viticole, cum sunt: Arad – 92%, Vrancea – 84%, Prahova – 77%, Galaţi – 74%, Iaşi – 67% şi altele.

Topul cultivatorilor

Cele mai mari suprafeţe ocupate cu vii se găsesc în judeţele: Vrancea – 26.619 ha (14%), Galaţi – 16.806 ha (8,9%), Buzău – 13.667 (7,2%), Vaslui – 11.819 ha (6,2%), Dolj – 12.223 ha (6,4%), Constanţa – 11.493 ha (6%), Iaşi – 10.316 ha (5,4%), Prahova – 8.847 ha (4,7%), Tulcea – 7.529 ha (4%) şi Teleorman – 7.441 ha (3,9%).  Între judeţele viticole cu suprafeţe mai mici figurează: Alba – 4.236 ha, Arad – 1.799 ha, Argeş - 1.168 ha, Bacău - 4.868 ha, Mehedinţi – 5.177 ha, Sibiu – 496 ha,Timiş – 2.758 ha şi Vâlcea – 4.002 ha.

O dispersie îngrijorătoare

În perioada 2002-2008 a avut loc o concentrare a suprafeţelor de vii, timp în care numărul de exploataţii viticole a scăzut cu 25%. Cu toate acestea, viticultura continuă să fie împrăştiată în 860 mii de exploataţii răspândite în toate judeţele ţării. Viile nobile se regăsesc în circa 72 de mii de exploataţii, din care în mai bine de jumătate nu se obţine producţie marfă (struguri şi vin). Aproape 26 de mii de exploataţii pot da producţie marfă parţial, însă aceasta urmează drumul pieţei negre a vinului.

Mai rămân circa 10.000 de exploataţii care comercializează producţia-marfă de struguri de masă şi de vin. Acestea au o medie de 6 ha vii nobile pe rod. Dintre acestea, cea mai mică exploataţie are un hectar de vie, iar cea mai mare 3.000 hectare. Exploataţiile acestea din urmă, cu suprafeţe mari de viţă-de-vie, sunt şi singurele care au înfiinţat plantaţii noi în ultimii 12 ani.

Din prelucrarea datelor din Registrul Viticol, la 15 octombrie 2008, rezultă că doar 42% din suprafeţe se află în exploataţii ce depăşesc un hectar: Începând din 2006, ritmul anual de plantări a variat între 1.360 ha şi 2.135 ha, în 2008. Din păcate, în acest ritm va fi foarte greu să reuşim să ne promovăm vinurile şi să creştem ponderea celor roşii în producţia totală.

Producţiile: cinci ani buni, cinci ani răi

Deceniul IX al secolului trecut a înregistrat 5 ani foarte buni şi 5 ani mai slabi. România a obţinut cea mai mare producţie de vin în anul 1980, respectiv 7.599 mii hl 2007 a fost un an bun viticol atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Producţiile medii bune de struguri s-au înregistrat în judeţele: Vrancea – 6.913 kg/ha; Tulcea – 6.418 kg; Arad – 6.228 kg; Iaşi – 5.240; Vâlcea – 5.236 kg; Olt – 5.080 kg.

Producţii mai mici s-au obţinut în judeţele: Timiş – 4.948 kg/ha; Bacău – 4.877 kg; Buzău – 4.882 kg; Galaţi – 4.786 kg; Prahova – 4.576 kg; Vaslui – 4.255 kg; Dolj – 4.113 kg; Argeş – 4.106 kg; Brăila – 3.721 kg; Sibiu – 3.655 kg; Mehedinţi – 3.402 kg.

Producţia de vin pe ţară s-a diminuat pe seama micşorării suprafeţelor de vii nobile aflate pe rod. Producţia de vin marfă se realizează în principal de către 329 agenţi economici, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate care exploatează mari suprafeţe de vii pe care le deţin în proprietate sau în arendă. Dintre judeţele producătoare de vin se remarcă: Vrancea, cu 138 mari producători de vin; Buzău, cu 21; Galaţi – 18, Prahova – 17, Vaslui – 16, Alba – 14, Bacău – 10, Arad – 9, Tulcea – 9, Vâlcea – 9, Iaşi şi Constanţa cu câte 8, celelalte judeţe viticole având mai puţini producători de vin autorizaţi. Producţiile de mai sus aparţinând anului 2007 sunt relative şi trebuie privite cu rezervă, deoarece la nivel naţional ne confruntăm cu o mare ambiguitate privind declaraţiile de recoltă, de producţie şi stocurile.

În anul 2007, înaintea campaniei de vinificare existau stocuri de 1.683 milioane hl vin. Nu exista decât o preocupare teoretică privind o balanţă a vinului, cel puţin la cel nobil, şi nu se stabileşte diferenţa între stoc producţie şi consumul anual, pa baza căreia să se ia decizii şi să se elaboreze strategii.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

Vizualizari: 1979



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI