Vipia pândeşte la hotarele Moldovei

Ploile care au căzut în ultimul timp sunt departe de a fi suficiente şi seceta s-a instalat în toate judeţele Moldovei, punând în stare de alertă şi pe cei care diriguiesc agricultura românească. Ministrul agriculturii susţine că peste un milion de hectare sunt afectate de secetă şi intenţionează, după consultarea datelor Agenţiei Naţionale de Meteorologie, să declare starea de calamitate.

Mai mult, ministrul Ilie Sârbu a promis la sfârşitul lunii trecute despăgubiri pentru agricultorii a căror terenuri au fost afectate de secetă. Dar tot mai puţini dintre români cred în promisiunile celor de la putere, iar agricultorii aşteaptă ploaia care ar mai putea salva câte ceva doar din culturile semănate în primăvară.

• În judeţul Vaslui au fost calamitate 40 mii de hectare culturi de toamnă.
• În lipsa aripilor de ploaie nu se irigă.
• Sute de fântâni au secat.
• Rugăciuni pentru ploaie.

În judeţul Vaslui, seceta şi arşiţa excesivă au adus la disperare pe locuitorii satelor. Bătrânii spun că luna mai a fost cea mai săracă în precipitaţii din ultimii 50 de ani, fapt confirmat şi de meteorologi care au constatat că în această lună a plouat de trei ori mai puţin comparativ cu debitele multianuale.

Grav este că temperaturile extrem de ridicate conduc la situaţia în care stresul hidric al plantelor atinge cote maxime. În consecinţă, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vaslui sunt afectate de secetă, din cele aproape 90 mii de hectare cu culturi de toamnă, circa 40 de mii. Dintre acestea, aproape 27 mii de hectare cu grâu sunt calamitate în diferite proporţii.

Cu o situaţie extrem de grea se confruntă şi crescătorii de animale. Fără ploaie şi lipsite de îngrăşămintele atât de necesare, mii de hectare de islaz comunal s-au transformat într-un adevărat deşert. În lipsa hranei, tot mai mulţi oameni îşi vând animalele pe preţuri de nimic. Sute de crescători de animale aşteaptă la porţile abatoarelor în nădejdea că cineva le va lua animalele pentru sacrificare.

Mai mult, seceta pune în pericol şi oamenii. Sute de fântâni au secat sau au debitul scăzut. Oamenii sunt nevoiţi să aducă apa necesară de la mari distanţe. În faţa acestei situaţii, prefectul Ioan Ţibulcă a declarat că „Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va aduce apă pentru oameni şi animale“. În disperare, în unele comune din judeţ sătenii, conform unei străvechi obicei, au scos icoanele din biserici şi se roagă pentru ploaie.

Deşi ajutorul pe care îl acordă statul pentru irigarea culturilor a crescut substanţial, suprafeţele irigate în judeţele Moldovei sunt aproape inexistente.
În judeţul Vaslui există o suprafaţă de circa 20 mii de hectare ce ar putea fi irigată. Dar şi aici, ca şi în alte părţi ale ţării, lipsesc aripile de ploaie.
Inspectorul-şef al ANIF Vaslui, domnul ing. Adrian Ciocoiu, speră ca măcar acum, în al 12-lea ceas, statul să subvenţioneze, aşa cum a promis, achiziţionarea acestor utilaje, altfel banii cheltuiţi până acum se duc, dacă se poate spune aşa, pe apa sâmbetei.

În judeţul Iaşi seceta s-a instalat în unele zone. Rezerva de apă în sol era de 20% în stratul de până la 20 cm, între 50-60% în stratul de până la 50 cm şi între 60-70% până la 100 cm. Specialiştii spun că în sudul judeţului vor fi compromise 70-80% din culturile de orz, ovăz, grâu şi rapiţă şi „există riscul ca, dacă în zilele următoare nu va ploua, să nu aibă ce culege nici la culturile semănate în primăvară“.

O situaţie similară şi în judeţul Botoşani. Aici există doar două organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, la Curteşti şi Conţeşti. Mulţi agricultori, în special din localităţile de pe malul Prutului, ar dori să irige culturile, dar costul aripilor de udare mobile depăşeşte câteva sute de mii lei – sume pe care puţini şi le permit şi singura soluţie care le rămâne este să aştepte ... ploaia.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu