Imprimati articolul

Vânzările on-line, soluţia pentru crescătorii de capre

În ultima vreme, tot mai mulţi crescători de animale recurg la Internet. Nu doar că
şi-au făcut site de prezentare, ci au început să vândă şi on-line. O soluţie demnă de luat în seamă pentru micii crescători, care nu pot să asigure volume mari pentru reţelele de magazine şi s-au cam săturat să stea la mâna procesatorilor, pentru care a devenit un obicei să schimbe preţurile de achiziţie a laptelui în timpul anului.

Brânză de la Moş Capră

Dacă dai pe net o căutare simplă pentru brânza de capră nu ai cum să nu ajungi şi la Moş Capră. O afacere pornită mai degrabă dintr-un hobby, după cum spune Ilie Ciocan, unul dintre cei trei acţionari, inginer zootehnist de profesie. În 2007 înfiinţa alături de doi prieteni o fermă de câteva sute de capre în localitatea Cochirleni, în apropiere de Cernavodă. Acum are un efectiv de 300 de animale din rasa autohtonă Carpatină, dar la un moment dat ajunsese şi la vreo 800 de capete. A redus numărul animalelor pentru că este greu să găsească muncitori să se ocupe de ele. „Nu mai sunt ciobani în România“, spune glumind Ciocan.

Mai nou, vrea să aducă şi 3-4 ţapi franţuzeşti – costă circa 500 de euro unul – pentru a îmbunătăţi performanţele caprelor autohtone şi implicit pentru a obţine o producţie mai bună de lapte. Acum, animalele dau în medie o producţie de circa 1,5 litri de lapte pe zi. Ciocan spune că avantajul faţă de oi este că la capre perioada de lactaţie se întinde pe 7-8 luni şi nici nu sunt greu de crescut. Îl ajută şi faptul că administrează circa 10 hectare de teren agricol, asigurând hrana animalelor din resurse proprii. Despre activitate spune că în mare nici nu este profitabilă, dar nici nu-i aduce pierdere. Recunoaşte însă că îl ajută şi subvenţiile de la stat, adică cei 40 de lei pe cap de animal, dar şi cei 178 de euro pe hectarul de teren agricol.

Produse tradiţionale, la cerere

La vânzările on-line a recurs în urmă cu vreo doi ani, pentru că era greu de lucrat cu procesatorii care schimbau preţurile chiar în cursul aceluiaşi an. Cel mai căutat produs este acum laptele – cu un preţ de vânzare de 2,5 lei pe litru –, însă şi brânza se vinde bine. Cei mai mulţi clienţi sunt în general din Bucureşti, dar şi din Constanţa. În Capitală, livrările se fac în general în funcţie de mărimea comenzilor, pentru a reduce cheltuielile de transport. La început, când produsele nu erau cunoscute, a fost introdusă o comandă minimă – cel puţin 10 kg.

„Livram însă şi 50 de kilograme odată“, povesteşte Ciocan, în general la salariaţii de la întreprinderi care făceau mai mulţi o comandă. Acum are deja clienţi fideli, iar mulţi dintre ei când merg la mare vara se opresc la fermă şi-şi fac proviziile. Alţii comandă toamna şi câte 14-20 de kilograme la cutie pentru iarnă. Brânză de capră s-a vândut anul trecut cu 16 lei pe kilogram şi chiar cu 18 lei spre sfârşitul anului.

Interesul pentru produsele din lapte de capră a crescut în ultima vreme, mai ales după ce a început tot mai mult să se discute despre faptul că laptele este sănătos, iar carnea nu conţine colesterol. De altfel, se spune că structura chimică a laptelui de capră este asemănătoare celei a laptelui matern. Despre produsele marca Moş Capră, Ciocan spune că sunt „tradiţionale, adică brânza nu vede apă, zerul este răcit şi făcut saramură“. La cerere, pentru doritori se pot face şi specialităţi precum brânză de capră cu ardei iute, măsline sau măghiran, dar şi pastramă de capră. Cât despre o eventuală extindere a afacerii, Ciocan spune că deocamdată nici nu poate fi vorba, cât timp cea mai mare problemă constituie asigurarea forţei de muncă, adică ciobanii.

Piaţa locală, la început

Chiar dacă românii nu au tradiţia francezilor în ceea ce priveşte brânzeturile din lapte de capră, în ultima vreme se remarcă un interes tot mai mare pentru astfel de produse, chiar dacă preţurile sunt mai ridicate faţă de cele din lapte de oaie. Şi numărul crescătorilor s-a mărit, fie că vorbim de ferme mici sau de unităţi mari cu efective de câteva mii de capete. Aceştia beneficiază şi de bani europeni pentru investiţii, pentru că pot apela la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală cu o limită a grantului (ajutor nerambursabil) de 800.000 euro, reprezentând maximum 60% din valoarea eligibilă a proiectului. Ajutorul nerambursabil poate ajunge la 1,2 milioane de euro, dacă proiectul prevede investiţii în surse de energie regenerabilă, dar nu depăşește 50% din valoarea totală a proiectului.

Chiar şi agricultorii de top s-au arătat interesaţi de creşterea caprelor. Exemplele sunt Ioan Niculae, patronul Interagro, care a anunţat că vrea să investească circa patru milioane de euro într-o fermă la Zimnicea, sau Ştefan Poienaru, patronul Agrofam Feteşti, despre a cărui pasiune pentru oi şi capre ştie toată lumea. La fel ca şi crescătorii din Cochirleni, şi Poienaru şi-a creat un site dedicat comenzilor on-line. Deşi nu a început să livreze încă produsele, spune că este mulţumit de interesul de care se bucură acesta în rândul consumatorilor. Mai simplu spus, a ajuns chiar la circa 100 de comenzi pe zi, la câteva luni de la lansarea site-ului. O dată cu venirea primăverii, speră să poată să le şi onoreze pe toate.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2012

֩ Comentarii