Un străvechi meşteşug, în criza de fiecare zi

Costume populare şi ii de la Breaza-Prahova, ceramică de Hurezu sau Branişte-Galaţi, măiestrite împletituri din nuiele din Heci-Iaşi, cergi de Maramureş, prosoape şi împletituri din lână prezentate de un grup de gospodine din Văleni-Vaslui, iată doar câteva dintre atracţiile celei de a X-a ediţii a Târgului Meşterilor Populari care s-a desfăşurat, ca în fiecare toamnă, pe esplanada Palatului Culturii din Iaşi. Noi ne-am oprit în faţa unui stand care prezintă numeroşilor vizitatori ţesături de o mare frumuseţe.

„Am venit, ne spune Iulian Mihalache din Bălţăteşti-Neamţ (foto), cu ţesături tradiţionale: covoare, carpete, trăistuţe, tapiserii numai din lână vopsită în culori naturale şi lucrate la războaiele de ţesut.“

- De regulă de acest meşteşug se ocupă oameni în etate, or dumneavoastră sunteţi tânăr …

- Totul a fost poate o întâmplare. Căutam în comerţ o anumită carpetă şi, negăsind-o, soţia mea s-a aşezat la războiul de ţesut şi a lucrat-o aşa cum dorea. Imediat după aceea ne-am hotărât să revenim în sat şi ne-am apucat de treabă. Aşa am înfiinţat acum 10 ani societatea comercială Tradiţional-Art Bălţăteşti. Am început să participăm la târguri, ne-am făcut cunoscuţi, încetul cu încetul, în ţară şi, de la o vreme, în străinătate. Recent, am prezentat produsele noastre la Praga, iar anul trecut la Londra şi la Tel Aviv. La sfârşitul anului vom fi prezenţi la Madrid în cadrul unei manifestări organizate de Institutul Cultural Român.

- Peste tot covoarele, chilimurile şi păretarele noastre s-au bucurat de atenţia vizitatorilor, care au apreciat varietatea şi frumuseţea motivelor populare specifice zonei noastre şi faptul că sunt lucrate numai din lână şi vopsite în culori naturale, fiind aşadar produse ecologice.

- Am reţinut că folosiţi în exclusivitate lâna achiziţionată de la oierii din zonă, dar culorile ?

- Aşa este. Valorificăm, încă în mică măsură, lâna care până acum câţiva ani n-o solicita nimeni. Cât priveşte culorile pe care le obţinem – de o discreţie şi de o frumuseţe aparte, spre deosebire de cele chimice, violente – le procurăm prelucrând frunzele, rădăcinile sau florile anumitor plante. Momentul în care acestea pot fi utilizate este, dacă vreţi, secretul nostru.

Sigur, toate acestea ne-au adus o oarecare notorietate, cu toate că în această perioadă criza prin care trecem cu toţii îşi spune cuvântul. A trebuit să ne restrângem activitatea. Acum lucrăm numai cu trei războaie de ţesut şi mă gândesc cu îngrijorare ce se va întâmpla în continuare. Este, dacă vreţi, în pericol un meşteşug străvechi pe care, cu puterile noastre, încercăm să-l readucem în actualitate.

- Fără îndoială, dar cine să ne ajute? Cu mijloacele pe care le avem nu putem să ne prezentăm şi să valorificăm produsele noastre în afara hotarelor ţării. Mai mult chiar, nu o dată am văzut la televiziune o reclamă în care o tânără doamnă arunca pe geam un chilim de o mare frumuseţe. Evident că pentru noi, care încercăm să promovăm produsele tradiţionale, este o antireclamă, chiar dacă secvenţa de care vorbeam promova un alt produs. Cât priveşte exportul, cred că statul ar trebui să intervină aşa cum se proceda înainte de 1990, când produsele de artizanat erau exportate în numeroase ţări ale lumii cu bun câştig.

Cu această speranţă de mai bine mă gândesc să accesez un proiect cu bani europeni care să ne permită să extindem atelierul pentru a putea fi vizitat de cei care trec spre mănăstirile din Neamţ, să avem, de asemenea, o expoziţie cu produsele noastre. Dar toate acestea numai dacă vom reuşi să trecem de greutăţile care ne aşteaptă…

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu