Imprimati articolul

Un nou an şcolar, cu racile vechi

Clădiri de şcoală începute şi uitate în faza de şantier, altele fără cele mai elementare condiţii de igienă, iar unele oricând gata să se dărâme peste elevi, mii de şcolari siliţi să facă naveta în alte sate din cauza închiderii şcolilor, cadre didactice rămase fără catedră, iată condiţiile în care a debutat noul an de învăţământ şi în judeţele Moldovei.

• Şcoli noi părăsite;
• În judeţul Suceava, cinci mii de elevi fac naveta;
• Austeritate pe spinarea micuţilor şcolari.

La bunăvoinţa proprietarului

În comuna nemţeană Văleni, şcoala generală unde învaţă 68 de copii foloseşte un vechi conac boieresc. Clădirea a fost retrocedată în urmă cu câţiva ani, iar în 2008 s-a început construcţia unui nou local ce urma să cuprindă opt săli de clasă, laboratoare şi toate celelalte utilităţi. „Iniţial, cu cei circa cinci miliarde lei vechi pe care i-am avut, ne spune viceprimarul comunei, Grigore Danvel, s-a ridicat parterul. Cum nu am mai avut bani, ba mai mult am rămas datori constructorului, vedeţi şi dumneavoastră cum arată acum şcoala care urma să-şi primească elevii în 2009“. „Sunt slabe speranţe ca în viitorul apropiat să se găsească bani pentru continuarea lucrărilor, intervine doamna prof. Elena Bodruc, şi nu ştim ce vom face la anul.“

Şcoală nouă părăsită

În satul Rediu-Aldei din comuna ieşeană Aroneanu, în urmă cu trei ani a fost dată în folosinţă o şcoală pentru clasele I–IV, învăţământ simultan şi grădiniţă. Cum clasele primare s-au desfiinţat din această toamnă, micuţii vor face naveta în satul Aroneanu, la o distanţă de mai bine de patru kilometri, la şcoala veche de o sută de ani căreia până acum nu i s-au adus niciun fel de modernizări.

Ce se va întâmpla cu clădirea nouă din Rediu-Aldei şi cine ar trebui să răspundă pentru o investiţie de cinci miliarde de lei vechi făcută fără cap? Primarul şi conducerea şcolii din Aroneanu optează ca o clasă să fie transformată în... atelier de pictură, iar în spaţiul rămas liber să se amenajeze săli pentru after-school la care, atenţie, vor veni şi copiii din Aroneanu, adică vor face naveta dus şi întors nouă kilometri pe zi! Programul after-school va fi susţinut cu fonduri europene – circa 400 mii de euro – pe o perioadă de doi ani. Ce se va întâmpla însă când se vor termina fondurile europene?

Situaţia de la Rediu-Aldei nu este singulară, a subliniat doamna Elena Romaniuc, inspector şcolar general, în judeţ fiind mai multe şcoli care au rămas fără elevi pe fondul desfiinţării învăţământului simultan, dar mai ales pentru că o parte din acestea s-au construit fără a fi realizată o prognoză referitoare la evoluţia populaţiei şcolare.

Pe drumuri, de dimineaţă până seara

În fiecare dimineaţă, pe drumurile Moldovei pleacă la şcoală, uneori cu noaptea în cap, copiii din satele în care s-au desfiinţat clasele cu învăţământ simultan. Unii au noroc să fie transportaţi cu microbuzele, alţii bat kilometri prin zloată. Un exemplu elocvent îl constituie situaţia întâlnită în satul Costileva de Sus, din comuna suceveană Ulma, situat la o altitudine de 1.100 metri, unde, spune un sătean glumind cu amărăciune, iarna se poate ajunge aici doar cu elicopterul. Ordonanţa de guvern a închis şi aici şcoala şi copiii din sat, alături de alţi cinci mii de şcolari din judeţ, pleacă în fiecare zi în satul vecin, cale de 3,5 kilometri pe jos, iar cei din clasele gimnaziale, alţi 10 kilometri până la Ulma cu autobuzul, aceasta dacă vor mai fi fonduri care să susţină cheltuielile de transport, spun cei care diriguiesc treburile comunei.

Ce ar fi dacă şi copiii acelora care iau aceste măsuri în birourile călduroase de la Ministerul Învăţământului ar avea parte de astfel de privaţiuni?

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2010

֩ Comentarii