Imprimati articolul

Un hoinar, domn al Moldovei

În lungul şir al celor care au adăstat la tronul Moldovei, Iacob Heraclit Despotul face o figură singulară. Dacă răzeşul ajuns domn, Constantin Cantemir, abia ştia să se iscălească, Despot-Vodă este, am putea spune, un erudit.

Născut în insula Samos (Grecia), ajunge student în Franţa la Montpellier, apoi la Saint-Germain, lângă Paris. Se înrolează în armata imperială germană, hălăduieşte prin Danemarca, Suedia, Prusia şi ajunge în Polonia, de unde vine în Moldova cu gândul ascuns de a lua domnia. Reclamă o pretinsă înrudire cu doamna Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, este primit la curte, dar, bănuit că ar încerca otrăvirea domnului printr-o otravă lentă, fuge în Polonia.

Revenind în Moldova cu ajutor polonez şi al bisericii protestante – trecuse la luteranism – , Iacob Heraclit Despotul este proclamat domn în noiembrie 1561, după ce l-a învins pe Alexandru Lăpuşneanu.

Planuri din… „cuţite şi pahare“

Dincolo de realitatea posibilă a momentului, Despot Vodă visa recucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe, mutarea hotarelor Moldovei la Dunăre şi, fireşte, război cu otomanii. În acelaşi timp însă, ca şi predecesorii săi, plăteşte cu regularitate haraciul care ajunsese la 30 de mii de galbeni. Mintea înfierbântată a grecului – se dădea coborâtor din împăratul bizantin Heracle – visa să ocupe posesiunile de altădată ale Moldovei din Transilvania şi Ţara Românească pentru ca, pe această bază, să cucerească Constantinopolul şi să se proclame împărat al Bizanţului!

De altfel, una dintre monedele de aur bătute în răstimpul scurtei sale domnii cuprinde inscripţia: „Heraclit Despotul, părintele patriei, răzbunătorul şi apărătorul libertăţii patriei.“

Protestant fiind, Despot sprijină oficial prin autoritatea de stat această religie. Într-o scrisoare adresată unui preot polon, Ioan Lusinski, pe care îl va face episcop spre marea indignare a moldovenilor care nu mai văzuseră ierarh însurat, scrie: „Şi le făgăduim ajutor ca să-şi construiască oraşe şi să le dăm pământuri şi altele necesare traiului.“

Pentru că a luat o parte din odoarele mănăstirilor spre a le topi şi a face din ele bani, moldovenii s-au răsculat sprijinindu-l pe hatmanul Ştefan Tomşa care este proclamat domn la 10 august 1563.

Asediat la Suceava, este trădat de lefegii săi şi ucis de Tomşa, după ce îi reamintise „multe lucruri fără de lege“.

Schola Latina de la Cotnari

Deosebit de cult pentru vremea sa, vorbea greaca, latina, italiana, spaniola şi franceza, Iacob Heraclit Despotul a înfiinţat la Cotnari, unde trăiau mulţi saşi protestanţi, prima şcoală superioară din Moldova. La şcoala de la Cotnari, scrie Johannes Sommer, un învăţat german care a predat aici, au fost aduşi „de prin tot locul din ţară tineri pe care domnul se îngrijea să-i pună să înveţe, să-i hrănească, să-i îmbrace din banii săi, hotărând o leafă destul de bună pentru profesori.“

Nu ştim în ce măsură „Schola Latina“ de la Cotnari şi-a atins scopul pentru care a fost înfiinţată, dar, consemnează undeva învăţatul Miron Costin, ea a trezit interesul pentru carte al fiilor de boieri.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR.13, 1-15 IULIE 2011

֩ Comentarii