Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Un echilibru agricol de care avem nevoie

Capul familiei, Nicolae Istrate (62 de ani), administratorul Fermei vegetale Orizont. Fiica, Andra Istrate (37 de ani), directorul Fermei de creştere a porcilor Agro FIP Com SRL. Fiul, Mihai Istrate (32 de ani), directorul Fermei de creştere a porcilor Agro P&M SRL. Avem în faţă o formă de combinare a producţiei care asigură o înaltă eficienţă celor două sectoare de bază ale agriculturii.

Aici, o bună parte din producţia vegetală este folosită la creşterea animalelor, aşa cum se practică în Occident. Complexul de ferme se găseşte pe şoseaua de centură a Municipiului Bucureşti, în zona Pantelimon. În cele două ferme zootehnice numai patru oameni îngrijesc 12.000 de porci datorită tehnologiilor noi folosite şi a sistemelor de automatizare.

Face ce ştie mai bine

Nicolae Istrate practică agricultura din 1964. A fost tehnician mecanic agricol, apoi a terminat CEPECA la „Ştefan Gheorghiu“ şi a ajuns preşedinte la CAP.
Soţia sa este fostă profesoară, astăzi pensionară. Chiar dacă nu lucrează la fermă, face agricultură acasă, unde are vreo 3.000 de metri pătraţi.

Nicolae a dezvoltat ferma pe scheletul fostului CAP. În 1990, după desfiinţarea cooperativei agricole, terenul şi clădirile au rămas în paragină. „Atunci m-am sfătuit cu noii proprietari ai loturilor agricole şi ne-am hotărât să înfiinţăm o asociaţie, pe care am numit-o Orizont. În decembrie 1991, am înfiinţat ferma propriu-zisă, cu personalitate juridică. Acum, terenurile sunt luate în arendă. Maşinile şi utilajele agricole le-am cumpărat de la vechiul SMA“ – ne-a povestit capul familiei Istrate.

Din nefericire, costurile anuale ale fermei vegetale cresc permanent, în condiţiile în care preţul cerealelor a scăzut. Pe lângă scumpirile legate de input-uri (motorină, ulei şi piese de schimb etc.) se obţin greu împrumuturi bancare, iar dobânzile sunt foarte mari.

Din Italia, la grajdul porcilor

Andra Istrate şi-a păstrat numele şi după căsătorie. Este tânără şi frumoasă, veselă tot timpul, dar cu un simţ deosebit al afacerilor. După ce şi-a tocit coatele timp de patru ani pe băncile ASE-ului, a plecat în Italia, unde a lucrat vreo zece ani alături de soţul ei, care dezvoltase o mică afacere rentabilă.

Apoi a revenit în ţară, pentru că a ales agricultura! Astăzi face a doua facultate: este în ultimul an la Management în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

„În urmă cu câţiva ani, l-am întâlnit pe Adrian Rădulescu, cel care a înfiinţat Cooperativa Agricolă Muntenia, axată pe creşterea porcilor. Dumnealui ne-a convins să începem afacerea. Cum noi aveam asigurată baza vegetală, prin ferma condusă de tata am hotărât să demarăm investiţia în 2005, pentru două ferme de creştere a porcilor, una eu şi cealaltă fratele meu“ – ne-a declarat Andra. Mihai Istrate este student la Facultatea de Drept, în ultimul an.

„După ce am renunţat la sport, m-am gândit să pornesc o afacere. Cea mai aproape de mine a fost agricultura, în preajma căreia am trăit de când m-am născut. Pe lângă ferma de porci, am demarat şi dezvoltarea unui depozit de colectare a fructelor şi legumelor, pentru că aşa ceva nu există în zonă“, a afirmat Mihai.

Mihai Istrate: „Subvenţiile acordate acum ajută foarte mult piaţa cărnii de porc. Am auzit că, din 2010, nu se vor mai acorda subvenţii de la stat pentru creşterea porcilor. În această situaţie, preţul carcasei va fi majorat cu aproximativ 30%“.

Purcei din Olanda, nu din România

Ambele ferme au fost populate în septembrie 2008 cu Rasa Tempo de carne, din Olanda. Până acum au avut cea mai mică mortalitate în rândul animalelor, numai 22 de porci din 8.000 livraţi la abatorul Cooperativei Muntenia. La faţa locului, am constatat că igiena este severă. Nu am fost lăsat să intru în grajduri, pentru a nu aduce vreo boală. Fotografiile am fost nevoit să le fac numai din uşă. Totul sclipeşte de curăţenie. Există spaţii administrative şi de serviciu, grupuri sanitare, toate parcă din Occident.

Rep.: De ce purcei din Olanda?

A.I.: Experienţa altor crescători din cadrul cooperativei arată că purceii achiziţionaţi din România au o mortalitate foarte mare, ceea ce duce la pierderi importante. Aşa că-i aducem din Olanda, de unde ni se garantează calitatea şi sănătatea. Un purcel la zece săptămâni, în greutate de 23 kg, costă acolo 71-72 de euro/cap, preţ în care intră taxele şi transportul până la fermă. Vreau să vă spun că, de curând, am avut o ofertă de purcei din Prahova, la doi paşi de noi, la preţul de 72 de euro/cap.

Ciclul de creştere este de aproximativ trei luni şi jumătate, până când animalele ating 100-110 kg/carcasă.

Flux total automatizat

Fermele zootehnice beneficiază de sisteme complete de automatizate, pentru hrănire şi curăţare. Din cele două silozuri mari, furajele – orz, şrot de floarea-soarelui sau de soia – sunt distribuite pneumatic în alte patru silozuri mai mici. Mai departe, furajele ajung într-o moară, unde sunt măcinate. În funcţie de programul stabilit la panoul de comandă, se face automat reţeta nutritivă, iar hrana este trimisă prin conducte la boxele animalelor, inclusiv apa necesară.

„Ca să înţelegeţi, porcul dă cu râtul într-o pârghie şi apa porneşte singură. Dejecţiile sunt eliminate tot automat. Porcii stau pe nişte grătare, prin care trece murdăria către o fosă septică. Această fosă, de 2.000 de metri cubi, este golită o dată la şase luni, primăvara şi toamna, cu cisterna noastră“, ne-a explicat Mihai.

Dejecţiile fermentate sunt împrăştiate pe câmp, ca îngrăşământ natural. În grajduri există senzori de temperatură, umiditate şi amoniac. Sistemele de încălzire şi ventilaţie sunt tot automate şi pornesc la semnalul dat de senzori.

Afacerea în cifre

Ferma vegetală în 2009
Suprafaţa: 360 ha, din care
- orz – 160 ha;
- grâu – 120 ha;
- floarea-soarelui – 40 ha;
- muştar – 40 ha;
Silozuri proprii:
- 4 celule de 650 t fiecare;
- 8 celule de câte 20 t.

Valoarea investiţiei pentru anul agricol curent:
- sămânţă – 40.000 lei;
- îngrăşăminte – 200.000 lei;
- erbicide – 24.000 lei;
- intectofungicide şi îngrăşăminte foliare – 46.000 lei;
- mecanizare – 200.000 lei.
Media: 1.500 lei/ha (inclusiv sumele anticipate pentru recoltare)

Fermele zootehnice
- Capacitate de creştere: 6.000 de porci/an fiecare;
- Total porci: 12.000/an;
- Producţie anticipată totală de carne: 1.320 t/an;
- Încasări anticipate totale, prin vânzări: 7,8 milioane de lei/an.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2009

Vizualizari: 2614



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI