Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Un buget care duce agricultura spre recesiune

Prima variantă de buget elaborată de experţii economici ai guvernului Tăriceanu a fost socotită nerealistă pentru starea de criză în care se zbate economia în ansamblul ei. În condiţiile date, actuala putere executivă şi legislativă s-a văzut obligată să aştepte, cum s-ar spune, un buget de austeritate atât de sărac, încât este imposibil să acopere găurile mari ale unei agriculturi incapabile să se descurce cu forţe proprii.

Aşa cum, de altfel, nu se descurcă nici fermierii din ţările bogate ale Comunităţii Europene. În noua variantă de buget susţinerea financiară internă şi comunitară a agriculturii însumează mai puţin de 8,5 miliarde lei, reprezentând doar 1,47% din PIB. Raportat la actualul curs de schimb, se poate spune că agricultura are parte de cea mai mică susţinere financiară din ultimii 4-5 ani.

Proiectul bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pe anul 2009 este în suma totală de 8.454.185 mii lei, reprezentând 1,47% din PIB şi cuprinde următoarele surse de finanţare:

- buget de stat, suma de 7.793.930 mii lei ;
- fonduri externe nerambursabile, 595.255 mii lei;
- venituri proprii, 65.000 mii lei.

Domeniile şi categoriile de agricultori care vor beneficia de sprijin financiar în anul 2009

Sprijinul producătorilor agricoli însumează 2.231.904,00 mii lei.

Susţinerea financiară a zootehniei

Sprijinul producătorilor agricoli din sectorul animalier este de 258.136,00 mii lei, din care:

• Sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009, în conformitate cu prevederile HG nr. 3/ 2008 şi HG 1627/2008 – ajutoare de stat – suma cuprinde angajamentele bugetare restante ale anului 2008 (227.456 mii lei), cât şi o parte a sprijinului acordat pentru anul agricol 2009 (600.000 mii lei).
827.456,00 mii lei însumează sprijinul pentru:

- susţinerea ameliorării populaţiei de animale;
- susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală;
- susţinerea măsurilor pentru producerea şi comercializarea produselor apicole

• Sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli în anul 2009, aferent angajamentelor restante ale anului 2008, corespunzător cuantumului plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru speciile: bovine, ovine şi caprine, în limita sumei de 425.180,00 mii lei.

• Sprijin financiar acordat producătorilor agricoli în anul 2009 pentru achiziţionarea materialului seminal congelat de taur conform OM 66/2008 – 2.500 mii lei.

• Sprijin financiar acordat producătorilor agricoli în anul 2009 pentru achiziţionarea berbecilor şi/sau a ţapilor de reproducţie – 3.000  mii lei

Alocaţiile pentru producţia vegetală

Sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal – ajutoare de stat – însumează 847.225,00 mii lei.

Dintre acestea:

• În scopul asigurării seminţelor şi materialului săditor certificate necesare însămânţării sau plantării, art. 26 din Legea nr. 266/ 2002 prevede ca agenţii economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi pentru producerea de seminţe sau material săditor, să beneficieze de ajutoare financiare pentru producţia de seminţe şi material săditor, certificată oficial. Valoarea ajutorului financiar se stabileşte pentru 2 ani de vânzare, în sumă fixă, la 100 kg seminţe sau bucăţi de plante pe fiecare specie, prin hotărâre a Guvernului.

Ajutorul financiar se acordă pentru seminţele şi materialul săditor certificate provenite din producţia internă, comercializate şi/sau utilizate la însămânţare sau plantare de către producătorul acestora, la speciile deficitare care nu beneficiază de ajutor financiar din partea Uniunii Europene, respectiv la speciile cartof, pomi şi arbuşti fructiferi, căpşun şi viţă-de-vie, la care se continuă acordarea ajutorului financiar stabilit pentru anii 2007şi 2008.

Nivelul ajutorului financiar care se acordă pentru seminţele şi materialul săditor certificate este în anul 2009 în sumă de 23.225 mii lei.

• Susţinerea financiară în conformitate cu prevederile Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/ 2003 a activităţilor curente de producţie agricolă prin acordarea unei alocaţii bugetare calculate la nivelul ratei de împrumut rambursabil pentru producătorii agricoli care rambursează creditele şi plătesc dobânzile la termenele scadente prevăzute în contractele de împrumut.

Nivelul alocaţiei bugetare este de până la 30% din volumul creditului şi se stabileşte diferenţiat anual, pentru fiecare cultură, plantaţie şi specie de animale, prin hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentând atât angajamente restante ale anului 2008, cât şi acţiuni ale anului 2009 în limita sumei de 150.000 mii lei.

Nivelul fondurilor publice pentru activităţile ce se vor desfăşura în anul 2009 este de 30% din volumul creditelor agricole, corespunzător unei perioade de rambursare de 360 zile şi reprezintă cota procentuală care se aplică la cheltuielile eligibile efectuate din volumul creditelor acordate pentru activităţile curente de producţie prevăzute în anexa care face parte integrantă din proiectul de Hotărâre a Guvernului.

În cazul creditelor agricole pentru producţie a căror perioadă de rambursare este mai mică de 360 de zile, nivelului fondurilor publice prevăzut la alin. (2) i se aplică un coeficient calculat prin raportarea perioadei efective de rambursare a creditului, la perioada maximă de rambursare de 360 de zile.

În situaţia în care beneficiarii creditelor agricole pentru producţie sunt înregistraţi în scopuri de TVA potrivit art.153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea sumelor reprezentând fonduri publice se iau în calcul valorile facturilor justificative, exclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Ce vor crescătorii de taurine?

Într-un peisaj agricol atât de zbuciumat precum cel din ţara noastră, se pare că doar organizaţiile profesionale încep să-şi impună punctul de vedere în organizarea şi îmbunătăţirea activităţii sectorului agricol. Prin acţiunile lor reuşesc de multe ori să găsească rezolvări pentru problemele grave cu care se confruntă activitatea sectoarelor pe care le reprezintă.

Am avut posibilitatea de a ne convinge de această stare de fapt la întrunirea din data de 27 februarie, de la Târgu-Mureş, organizată de aripa nord-vestică a crescătorilor de taurine din România. Îmbucurător este faptul că la întrunirea de la Târgu-Mureş au participat fermieri reprezentând judeţele sudice şi din Moldova, precum şi din Bacău, Ilfov, Dâmboviţa etc.

Întârzieri mari la finanţarea sectorului

Deşi este cunoscut faptul că dezvoltarea acestui sector nu poate sta decât în investiţii şi în popularea fermelor, crescătorii de bovine susţin că măsurile luate de stat pentru a-i sprijini sunt din ce în ce mai puţine. Aceştia acuză că, pe lângă faptul de a fi mult mai reduse decât subvenţiile de care beneficiază fermierii din alte state europene, acestea ajung la ei cu o foarte mare întârziere.

Un alt aspect foarte important discutat a fost remuneraţia pecuniară mică pe care o primesc pentru munca lor.

Importuri aberante

O lovitură foarte grea pe care, în opinia lor, o primeşte fermierul român este importul masiv de lapte. Situaţie apărută ca urmare a unui joc impus de procesatori prin care fermierii sunt nevoiţi să accepte pentru produsele lor nişte preţuri de mizerie. Ei susţin că o mare parte din laptele adus din comerţul intracomunitar nu este supus unor controale calitative riguroase şi că de multe ori este inferior laptelui autohton, făcându-li-se astfel o mare nedreptate.

Ce ar trebui făcut

Pe lângă expunerea tuturor acestor probleme, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România a venit şi cu o serie de propuneri pentru a îmbunătăţi starea actuală a zootehniei româneşti.

Atât în opinia preşedintelui federaţiei, dl Dorel Secară, cât şi a celorlalţi membri ai federaţiei, Programul Fermierul a fost o iniţiativă foarte bună, astfel încât pe lista obiectivelor organizaţiei se află şi relansarea lui.

Considerând a fi o perioadă destul de riscantă pentru a solicita serviciile unei bănci, printre propunerile pe care federaţia le va înainta autorităţilor responsabile este şi obţinerea de împrumuturi cu dobânzi mici prin intermediul CEC Bank, precum şi accesarea la un nivel mai mare al fondurilor europene.

Un alt proiect al FACBR este cel al Camerelor agricole, prin intermediul cărora fermierii să obţină consultanţă şi să le fie facilitată rezolvarea problemelor de ordin legislativ.

Noua conducere a federaţiei

Cu ocazia acestei adunări au fost aleşi liderii asociaţiilor judeţene, precum şi noul comitet director. Pentru cei care cunosc spiritul temerar al domnului Dorel SECARĂ nu va fi o noutate faptul că acesta a fost reales în funcţia de preşedinte.

Vicepreşedinţi au fost aleşi Frânc Claudiu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Maramureş, responsabil de zona Ardealului, Gurău Grigoraş Doru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci de Lapte Bucovina, responsabil de Moldova, şi ing. Lungu Cristian, preşedintele Asociaţiei Holstein în România Ilfov, responsabil de zona Muntenia. Pentru a încheia într-o notă pozitivă, ne declarăm alături de noul staff al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, care este hotărât să lupte în continuare pentru drepturile fermierilor.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2009

Vizualizari: 1010



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI