Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Un an de excepţie, aşa cum se întâlneşte la o jumătate de veac

• Interviu cu Valeriu Tabără, ministrul agriculturii

- Domnule ministru, anul 2011 se apropie de sfârșit. Cum îl caracterizaţi?

- Spre surprinderea unora, am spus încă din toamna trecută, că 2010-2011 va fi un an agricol bun. Iată că a fost foarte bun! Singura problemă a apărut în primăvară, la rapiță, când temperatura a scăzut foarte mult în unele locuri, până la -12°C, și au fost afectate peste 100.000 ha. În rest, a fost un an de excepție, așa cum se întâlnește, poate, o dată la 50 de ani, un an care a întrunit toate condițiile climaterice favorabile atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară.

De exemplu, la floarea-soarelui producția de aproape 1,9 milioane de tone constituie un record. M-aş bucura ca această materie primă să ajungă, în principal, la fabricile noastre de ulei, care sunt mari și moderne. Mai bine să exportăm ulei și șrot decât semințe.

La rapiță am obținut peste 800.000 t, cu toată pierderea aceea din primăvară, iar la porumb, aproape 11,5 milioane de tone. Îmi pare sincer rău că nu am putut extinde soia în cultură. A fost cultivată pe numai 69.755 ha, iar producția a fost de 146.469 tone. Și la cartofi am avut o producție record, de aproape 7 milioane de tone. În acest caz cred că ar trebui să dezvoltăm industria de prelucrare a cartofului.

Pe lângă vremea favorabilă, trebuie să menționez că am ajuns la o finanțare corespunzătoare, ministerul asigurând banii la timp pentru producători, așa cum s-a întâmplat și în această toamnă. Fără îndoială că un aport deosebit la obţinerea acestor rezultate l-au avut şi tehnologii noştri din agricultură care au făcut tot ce a depins de ei pentru a valorifica aceste condiţii naturale.

Realizări de ieri

- Vă mai amintiți de realizările din mandatul anterior?
- În cazul vechiului mandat, au apărut satisfacții, după vreo zece ani, atunci când se făceau analize de către colegii profesori universitari prin lucrări științifice sau teze de doctorat.

Întotdeauna m-am uitat cu atenție la perioada 1993-1997. Chiar dacă nu am acoperit toţi acei ani ca ministru, am lucrat foarte mult la un act normativ, Legea nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli. Aș spune că a fost o Lege a agriculturii, de reglementare a activităților agricole și finanțării, care s-a regăsit în eficiență.

Pe de altă parte, începusem un program de restructurare, prin Ordonanța nr. 13, cu Banca Mondială, care viza 73 de complexe de creștere a porcilor și păsărilor. Dacă ar fi fost finalizat și nu întrerupt în 1997 – aşa cum s-a întâmplat – cred că agricultura României ar fi fost astăzi la un alt nivel.

În aceeași perioadă, am realizat și un sistem de protecție a producătorilor, prin Hotărârea nr. 353/1995 privind taxele vamale de import pentru produse agricole. Astfel am ajutat o agricultură care abia se lansa.

Însă cea mai mare realizare a fost, poate, obținerea creditelor de către agricultori cu dobândă de numai 15%, în condițiile în care băncile practicau dobânzi de până la 180%. Acestea au făcut mult bine!

Satisfacţii de azi

- Care au fost cele mai mari satisfacții în 2011 ?

- În acest mandat nu am avut timp să fac un bilanț. Cred însă că există unele satisfacţii importante. Pot să amintesc faptul că am realizat legături foarte bune cu cele mai multe asociații profesionale ale producătorilor, cu care ne consultăm ori de câte ori este nevoie.

Totodată, am reluat dialogul cu băncile, care era aproape întrerupt. După prima întâlnire, am fost extrem de dezamăgit, pentru că, din vreo 40 de instituții de finanțare, niciuna nu a răspuns favorabil.

La a doua întâlnire am lansat protocoalele de colaborare între bănci, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Fondul de Garantare a Creditului Rural. Astfel, am obținut creditare pentru agricultori, cu comision foarte mic. Totodată, Fondul de Garantare a funcționat foarte bine, în acordarea de garanții. Astfel, fermierul nu a mai fost în pericol de a fi executat pentru credit.

Aș dori să mai adaug dezvoltarea, prin măsuri, mai ales 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole și 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, a unei rețele de silozuri. Avem în finalizare o capacitate de aproximativ 3,7 milioane de tone pentru cereale și plante tehnice, pe lângă cele 16 milioane de tone existente, precum și 130.000 de tone pentru legume și fructe. Iar construcția spațiilor de depozitare va continua cu alte 10 milioane de tone. La nivelul anului 1990, România dispunea de 34 milioane de tone.

Mai am o satisfacție anunțată de mediile economice în 2011. Este vorba de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, când s-au dezvoltat aproape 20.000 de agenți economici în agricultură, ceea ce reprezintă peste 50% din cei apăruți în economia națională și mai mult decât dublu față de construcții, 9.000, sector aflat pe locul al doilea.

- Această dezvoltare și producțiile mari s-au resimțit în contribuția la PIB.

- Așa este! Eu cred că atât în trimestrul al IV-lea din 2011 cât și în trimestrul I din 2012 agricultura va fi baza de creștere economică a României, pentru că am dobândit deja un anumit grad de durabilitate. Motivele ar fi că avem un excedent de export la cereale de peste 10 milioane de tone. De asemenea, există disponibil și la oleaginoase.

În agricultură banii nu sunt suficienţi niciodată

- Ce neîmpliniri puteţi consemna în 2011?

- Sunt două sectoare, cărora nu le-am dat de capăt.
În primul rând, este vorba de legume-fructe. Este un sector extrem de fărâmițat, fără asociere, fără capa­citate de valorificare a produselor. Cu toate insistențele și sistemele noastre de susținere a grupurilor de producători, acest sector nu funcționează la nivelul dorit. Mai mult, chiar dacă se formează, după un anumit timp unele grupuri se destramă. Îmi pare rău că producătorii nu înțeleg că, individual, nu pot intra pe piața mare. Aici mă refer la supermarket-uri și la posibilitatea de a exporta legume și fructe. Păcat, pentru că produsele românești au o calitate deosebită! Însă, pentru piața mare, este nevoie de cantități mari, pe perioade lungi de timp, care nu pot fi asigurate decât de formele asociative.

În al doilea rând, nu am reușit relansarea exportului la carnea de porc. Abia de la 1 ianuarie 2012 avem promisiunea Uniunii Europene că, în proporție de 100%, vom putea trimite carne de porc la export. Acest lucru înseamnă, practic, relansarea acestui sector extrem de important pentru România. În acest caz, vorbim de un lanț întreg, care începe cu cultivatorul de cereale pentru nutreț, crescătorul de porci și ajunge la procesator.

Din păcate, nu am reușit să mărim valoarea formelor de sprijin acordat producătorilor, pentru că nu ne permit condițiile actuale. De fapt, în agricultură banii nu sunt suficienți niciodată.

- Ce le urați agricultorilor pentru 2012?

- Să aibă parte de venituri mai bune decât în 2011. Anul acesta agricultura a fost favorizată, iar fermierii și-au recuperat toate pierderile înregistrate din 2007 încoace.

Le doresc, înainte de toate, încredere în ei și să-și lucreze terenul în continuare. Ce nu pot însămânța în toamnă să cultive în primăvară, pentru că pământul nu trebuie să rămână în afara producerii de valoare. Orice plantă, de la pătrunjel la grâu sau porumb, este un mare câștig.
Le urez un an agricol bun și să dea Dumnezeu să aibă parte și de condiții climaterice cât de cât apropiate de valorile optime! Altfel se irosesc resursele financiare investite.

A consemnat Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2011

Vizualizari: 641



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI