Turismul în zonele mirifice ale Caraşului

Peste câţiva ani, pe harta turistică a Banatului este posibil să apară un punct de atracţie pentru turiştii din ţară şi străinătate. Cu deosebire pentru iubitorii de frumos, pasionaţi de istorie şi doritori să ajungă în locuri pline de sfinţenie şi credinţă.

Un asemenea loc de popas se conturează a fi Mănăstirea Zlatiţa, situată în apropierea satului cu acelaşi nume din comuna Socol din judeţul Caraş-Severin şi la doi paşi de apele râului Nera. După cum ne declară Valentin Ghiţă, primarul comunei Socol, printr-un proiect CBC 2009 (fonduri europene transfrontaliere accesate printr-un program comun al comunei cu localitatea Biserica Albă din Serbia) se încearcă accesarea de fonduri de un milion de euro pentru reabilitarea acestei mănăstiri.

„Este primul proiect de acest gen din ţară, la care vom contribui şi noi cu 20 de mii de euro, şi se numeşte «Restaurarea Mănăstirii Zlatiţa în vederea păstrării tradiţiilor creştin-ortodoxe ale comunităţilor sârbo-române în zona de frontieră» şi sper să obţinem fonduri pentru el.“

Primarul comunei Socol ne-a mai spus că Mănăstirea de la Zlatiţa datează din anul 1225, când Sfântul Sava i-a pus piatra de temelie, în aceeaşi perioadă cu cea de la Mănăstirea de la Baziaş situată în localitatea unde intră Dunărea în ţară. „După Revoluţia din decembrie 1989, oamenii au salvat ce se mai putea şi au şters cât s-a putut din paragina sfântului lăcaş.

S-a înfiinţat şi o tabără de vară pentru copii, dar niciodată n-au fost bani pentru un proiect de mare anvergură. Dar dacă proiectul nostru de acum va prinde contur, Valea Nerei şi Clisura Dunării vor căpăta o valoare turistică mult mai mare, deoarece aceste locuri au o istorie interesantă şi zbuciumată şi sunt deosebit de pitoreşti.“

Când aducem în discuţie şansele turismului în această zonă mirifică, ne referim şi la Mănăstirea de la Baziaş, ce are hramul la Înălţarea Domnului şi dintotdeauna a fost considerată cea mai mare sfinţenie a sârbilor din Clisura Dunării. De asemenea, de numele localităţii Baziaş se leagă şi construirea primei căi ferate de pe teritoriul României, care făcea legătura cu Oraviţa.

Prima locomotivă cu aburi a plecat de aici la 1 noiembrie 1856. Apoi mai sunt şi alte evenimente istorice importante, cum ar fi data de 6 mai 1866, când Carol I, viitorul rege al României, pune pentru prima dată piciorul pe pământ românesc, precum şi vizitele unor personalităţi ca Împăratul Austriei, Iosif al II-lea, împărăteasa Elisabeta sau Wilhem de Hohenzollern. Dacă nu reuşim să valorificăm aceste valori, nu putem vorbi despre mult dorita dezvoltare a acestei zone“, a mai adăugat primarul Valentin Ghiţă.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu