Imprimati articolul

Trifeşti – Iaşi, un Bărăgan moldovenesc

Nu demult mi-a fost dat să calc pământurile din partea de nord-est a judeţului Iaşi, acolo unde se află o aşezare cu potenţial agricol pe care nu-l întâlneşti oriunde în ţară şi, aş spune, chiar în lume: Trifeşti. Aşezată la doar câteva sute de metri de Prut, localitatea s-a bucurat dintotdeauna de un pământ excelent pentru a face agricultură. A trebuit doar pus în valoare printr-o exploatare raţională şi eficientă. Şi a fost, mai întâi prin organizarea unor ferme de stat care, prin anii ’90, au dispărut una câte una. După ceva vreme însă inginerul Vasile Lungu, un profesionist de marcă, cu suficientă experienţă în domeniu, dar şi cu mult curaj, a hotărât să reia în cultură acele terenuri la un nivel tehnologic demn de vremurile pe care le trăim. De unde a pornit şi unde a ajuns până acum a avut amabilitatea să ne spună chiar domnia sa.

- ...De unde am pornit?! E o întreagă istorie, ca în viața fiecărui om până la urmă. La terminarea Facultății de Agronomie din Iași, în 1983, am fost repartizat la IAS Poplicani ca stagiar, apoi șef la o fermă cu 8.000 de oi. Poate că aceasta s-a datorat și experienței acumulate în familie, tatăl meu fiind un recunoscut crescător de oi – a participat la crearea și formarea unui nucleu important de oi Karakul pentru pielicele.

După 1990, am îndeplinit funcția de inginer-șef, apoi director tehnic. În 1993 evenimentele m-au determinat să părăsesc agricultura, dar după cinci ani am revenit ca director tehnic. În 2001 am pus bazele actualei exploatații, de fapt a unui grup de trei firme - Agricola Astra Trifești, Industrial Ceres și Jurex SRL. Experiența de manager am acumulat-o în perioada 1993-1997 în comerț, însă agricultura m-a atras întotdeauna. Am început cu 150 ha în arendă, iar acum avem în exploatare 3.000 ha, dintre care 1.600 ha sunt irigate din Prut prin folosirea vechiului sistem de irigații.

- Care sunt principalele culturi pe care le realizați aici și ce destinație au produsele obținute?

- Întreaga noastră activitate este concentrată asupra producerii de sămânță. În acest an am produs sămânță de porumb pe o suprafață de 1.080 ha, de floarea-soarelui pe 280 ha, de rapiță pe 80 ha. Producem și sămânță de grâu, orz, orzoaică, soia, mazăre ș.a. din soiuri românești, dar și străine. Pe de altă parte, multiplicăm hibrizi de porumb și floarea-soarelui creați la Fundulea care sunt apreciați de fermierii mici.

- La o întâlnire anterioară îmi vorbeați despre tehnologia producerii de sămânță la porumb pe care o practicați aici. Sunt noutăți la acest capitol?

- Noutatea constă în densitatea de plante pe unitatea de suprafață pe care o practicăm și care, evident, asigură o producție de sămânță substanțial mai mare. Practic, am trecut pe un sistem nou, la mamă cu rânduri dese – 60 cm - și distanțe mici între plante pe rând – 10-12 cm, iar la tată la 40 cm între rânduri și aceeași densitate între plante pe rând. Am mărit astfel densitatea la mamă până la 105.000 plante/ha și la 30.000 de plante tată/ha. În acest fel, aplicând și îngrășămintele și apa necesare, putem realiza 5.500-6.000 kg sămânță hibridă pe hectar, față de 2.500-3.000 kg/ha în sistemul clasic.

- Am remarcat o diversitate a cul­turilor realizate aici. Cu ce mai ocupați cele 3.000 de hectare?

- Și cu alte specii, precum cartoful, pe 120 ha atât pentru consum cât și pentru multiplicare de soiuri pentru vânzarea de material de plantat. În ultimii cinci ani am înființat și o plantație de 12 ha cu viță-de-vie și o livadă cu aproape toate speciile de pomi fructiferi.

- După o sumară trecere în revistă a firmei am constatat că ați investit mult. Care sunt cele mai importante realizări și ce resurse financiare ați folosit?

- Toate sunt importante dacă vrei să desfășori o activitate eficientă. Am pornit cu achiziția de utilaje agricole. La început am avut un singur tractor U650, iar acum avem 20 de tractoare de mare capacitate, combine, mașini de erbicidat cu o capacitate de lucru de 200 ha pe zi și, evident, toată gama de maşini agricole specifice fiecărei lucrări și culturi. Am construit după aceea spații de depozitare cu uscătoare, apoi am achiziționat o stație modernă de condiționare și tratare care poate procesa circa 10.000 t de sămânță. Prestăm servicii și pentru terți.

O parte din sămânța produsă în Franța de Compania Monsanto, de exemplu, este procesată aici și pusă la dispoziția fermierilor din mai multe țări. Sigur, am investit și în construcții noi și modernizarea unora vechi, în asigurarea unor condiții bune de lucru pentru angajați, în echipamente pentru irigat, deși întreaga infrastructură de irigat a aparținut ANIF-ului, în căi de acces, drumuri de exploatare etc.

Aproape toate aceste investiții au fost realizate cu resurse proprii, singurele programe pe care le-am accesat fiind cele pentru achiziții de utilaje.

- Aveți și un sector zootehnic. Nu e prea mult?

- Nici vorbă. E o componentă impor­tantă a activității noastre și un consumator eficient al producției secundare și subproduselor din sectorul vegetal și de procesare sămânță. Ne-am propus chiar să dezvoltăm acest sector în care deja deținem un nucleu de 400 de capre mamă cu tineretul aferent, cca 300 capete, 500 de oi mame și 200 mieluțe de prăsilă, 300 curcani, alte păsări cca 1.000 de capete, un număr de bovine din rasa Holstein pe care încercăm o încrucișare cu Angus pentru a obține o rasă mixtă mult mai performantă. Avem astfel de încercări și la capră și oaie. Producțiile realizate sunt destinate consumului intern – cantine pentru salariați și muncitori sezonieri – în proporție de 85%, diferența comercializându-se. 

- Dintr-o discuție anterioară am înțeles că aveți în vedere înființarea unui centru de reconversie profesională. Despre ce este vorba?

- Împreună cu autoritățile județene în domeniu vom demara un proiect prin care să putem școlariza bărbați pe diverse meserii specifice domeniului nostru de activitate. Interesul nostru este să formăm lucrători în agricultură capabili să folosească în condiții de securitate tehnica nouă, modernă de care se dispune acum. Avem deja creată o parte din logistica necesară acestui centru de instruire, urmează doar să primim acreditarea pentru astfel de activitate.

I. Banu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2011

֩ Comentarii