Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Tradiţii şi obiceiuri de Paşti păstrate ori uitate în Banat

În Banat, obiceiurile de Paşti sunt mai puţine. Aici sunt intercalate mai multe culturi şi fiecare a luat de la celălalt ce i-a plăcut mai mult. Pentru obiceiurile bănăţene, cea mai importantă zi este Joia Mare. În credinţele lor, în această zi un personaj mitologic feminin, Joimăriţa, umbla prin sate şi le pedepsea pe fetele care nu îşi terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneşe le lua la ea acasă şi le mânca. În Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paştelui se deschide cerul şi sufletele morţilor se întorc în sat. În Banat pregătirea bucatelor tradiţionale după terminarea curăţeniei mari este o tradiţie importantă. În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul şi gospodinele pregătesc din el mâncăruri delicioase.

Ziua ouălor

Exact la jumătatea Postului Mare, întotdeauna în miercurea din săptămâna a patra a Postului Mare, strămoşii noştri ţineau Sărbătoarea Ouălor, numită şi Miezul sau Miaza Paresii sau Paretii; cuvântul „paresimi“ (sau cum îi spunea poporul, „pareti“) provine din latinescul „quadrogesimo“, care însemna „40 de zile“, adică cât se consideră că ţine efectiv Postul Mare, Săptămâna patimilor având un statut special. În timp, şi această săptămână a intrat în ceea ce numim obişnuit Postul Mare, aşa încât Miezul Paretii cădea la 24 de zile de la Lăsata Secului de brânză, acum întâlnindu-se cele două jumătăţi egale, această sărbătoare fiind socotită un fel de... PARETE care desparte Postul Mare în două.

Deniile

Unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine sunt Deniile. Ele se ţin în Postul Mare al Paştilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Săptămâna Mare, care atrag o mulţime de credincioşi. Până la începerea Deniilor, în săptămâna a cincea din Postul Paştilor, satele trebuie curăţate şi primenite, începând cu casele şi ogrăzile. Cei mai bucuroşi sunt copiii. După ce văruiesc pomii din livezi şi grădini, se îmbracă în haine de sărbătoare şi se duc la biserică. Magia Deniilor îi tulbură şi îi farmecă. La fel ca pe mamele, bunicile şi surorile lor, care în Săptămâna cea Mare intră în biserică cu capul acoperit de-o năframă neagră.

Originea Deniilor: Deniile au apărut odată cu creştinismul. Ele au existat şi în perioada de unitate a Bisericii. Practica Deniilor: Deniile sunt slujbe de seară. Ele se ţin după orele 18-19 (în limba slavă cuvântul denii înseamnă zilnic). Şirul emoţional, triumfal, al Deniilor din Săptămâna Mare începe în seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni până vineri, ziua cumplită a răstignirii, preoţii rostesc rugăciuni rituale, cânturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.

Clement Lupu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 7, 1-15 APRILIE 2010

Vizualizari: 2879



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI