Imprimati articolul

Terenul arabil al României, cât este lucrat, neutilizat sau în repaus

Anchetă Lumea Satului

Recensământul agricol, chiar şi după prelucrarea parţială a datelor, a schimbat balanţa terenurilor agricole din România. Până în 2011 inclusiv evidenţele Ministerului Agriculturii vorbeau despre 14.690 milioane de hectare teren agricol, arabilul reprezentând 9.417 milioane de hectare. După recensământ, suprafaţa agricolă utilizată (termen care înlocuieşte sintagma „teren agricol“) este de 13.298.473,64  hectare, din care arabil 8.305.473,64 ha. Suprafaţa agricolă a scăzut aşadar cu 1.392.000 ha (cea arabilă – cu 1.111.526, 36 ha). Cât din acest teren este lucrat şi cât neutilizat/nelucrat?

Greu de spus chiar şi acum. Multă vreme s-a vehiculat faptul că agricultorii din România ar fi lăsat în paragină 3 milioane de hectare. De unde a apărut cifra nimeni nu ştie. Sau chiar aşa or fi stat lucrurile cu ani în urmă. APIA tocmai a declarat, prin directorul său general Florin Faur, că doar 353.000 ha de teren arabil au rămas nelucrate în acest an. De reţinut că APIA deţine evidenţa doar a terenurilor pentru care s-au acordat subvenţii, ceea ce înseamnă că nu poate oferi o oglindă clară asupra întregului fond funciar din România

Mai puţin arabil în 2011

Agriculturii va avea balanţa către sfârşitul anului, când va centraliza datele din teritoriu, deci atunci vom şti cum stau lucrurile în 2011. Deocamdată a corectat balanţa agricolă pentru anul 2010 cu datele rezultate de la recensământul agricol.

Când se vorbeşte despre pârloagă, referirea vizează în mod incorect sau într-o proporţie mare terenul arabil. Vorbind doar despre arabil, în 2010.

Teoretic, diferenţa de teren ar putea însemna culturi furajere, plante medicinale, ornamentale etc. Dar la fel de bine în această suprafaţă s-ar putea afla şi terenul nelucrat. Recensământul descrie astfel această suprafaţă: „Suprafaţă agricolă în repaus înregistrată la cercetarea statistică. Producţia vegetală la principalele culturi este de 1.350 mii ha.“

Recensământul mai evidenţiază, potrivit normelor europene, noţiunea de „suprafaţă neutilizată“. Aceasta este de 888 mii hectare, dar numai 566 mii ha se regăsesc în exploataţii agricole recunoscute, diferenţa aflându-se la gospodăriile care nu au întrunit condiţiile pentru a fi considerate exploataţii agricole. Această suprafaţă este însă în afara terenului agricol utilizat, de 13,298 mil. ha, ceea ce înseamnă că nu poate fi considerată „pârloagă“.

Care este totuşi situaţia din teritoriu?

Recensământul general agricol va fi baza de date corecte. APIA deţine cifre, dar numai pentru terenurile pe care le are în plată, iar direcţiile agricole judeţene, care întocmesc balanţele centralizate la nivel de minister, nu mai au nici personal şi nici logistica necesară pentru a aduna şi raporta corect, din fiecare localitate, suprafeţele agricole, pe categorii de folosinţă. Până când vor fi puse cap la cap aceste date, pe care le-am explicat, pentru a prezenta o situaţie cât mai exactă a terenurilor agricole din România, să vedem ce spun direcţiile agricole judeţene despre terenul agricol nelucrat. Informaţiile ne-au fost prezentate de directorii executivi sau de purtătorii de cuvânt ai instituţiilor respective.

• Pârloagă la jumătate, faţă de 2010, în centrul ţării

În judeţul Mureş, din evidenţele Direcţiei Agricole, în 2011 au rămas nelucrate în jur de 35-36.000 ha (total arabil - 173.000 ha). Suprafaţa este în diminuare faţă de anul 2010, când 45.000 ha de arabil au rămas neuti­lizate (ing. Liviu Timar, director executiv DAJ).

Agricultorii din Cluj au mai lăsat necultivate aproximativ 35.000 ha în 2011, comparativ cu ceea ce se întâmplase în 2010, când 70.000 ha au rămas în paragină (total arabil: 182.000 ha). Criza este cea care a determinat întoarcerea la agricultură, dar acum există temerea că seceta va influenţa negativ balanţa agricolă (prof. dr. ing. Grigore Onaciu - director executiv Cluj).

• În vestul ţării, tranzacţiile funciare au încurcat agricultura

La Arad, dintr-un total de 318.349 ha, aproximativ 50.000 ha sunt necultivate, dar sunt speranţe că situaţia se va schimba în bine (ing. Monica Nadiu, director executiv DAJ).

În judeţul Timiş, din 565.000 ha, în jur de 65.000 ha sunt în paragină, lăsate astfel de cei care le-au cumpărat şi nu le-au lucrat ori care au avut alte scopuri imobiliare. Situaţia este mult mai bună decât anul anterior, când au rămas necultivate 120.000 ha (Tiberiu Lelescu - director executiv DAJ).

• Oltenia – comasarea diminuează terenurile nelucrate

În Mehedinţi au rămas nelucrate 32.000 ha, o suprafaţă destul de însemnată raportată la suprafaţa arabilă de 176.000 ha. De data aceasta, forţa de muncă îmbătrânită a condus la această situaţie (Monica Lungu, inginer)

Judeţul Dolj mai are necultivate aproximativ 38-40.000 ha din suprafaţa arabilă de 480.000 ha. An de an, terenul pârloagă a scăzut ca urmare a comasării loturilor şi lucrării acestora în forme asociative, 43% din suprafaţă fiind cultivată în cadrul asociaţiilor şi societăţilor agricole (Grigore Ştefan, inginer).

• Sud-estul ţării, teren bine lucrat

În judeţul Tulcea sunt necultivate 25.000 ha din totalul de 293.000 ha, dar suprafaţa nelucrată se află în mare parte în zonele cu terenuri degradate sau umede. În rest, Tulcea are societăţi agricole bine consolidate, care acoperă foarte bine judeţul sub aspectul cultivării terenurilor agricole (Maria Dragnea, inginer)

În Călăraşi, din 387.000 de ha, doar 800 ha au rămas necultivate, aceste loturi intrând în posesia unor investitori care n-au mai construit, deocamdată, ceea ce şi-au propus, mai ales în zona Fundulea (ing. Daniel Obadă - director executiv DAJ)

• Moldova – scăderi ale suprafeţelor nelucrate

În Vaslui, de la 27.000 ha, în 2010, suprafaţa nelucrată a scăzut la 20.000 ha, dintr-un total de 291.675 ha. Două ar fi motivele: teama de amendă şi faptul că s-ar putea pierde subvenţia pe unitatea de suprafaţă în cazul suprafeţelor pârloagă (Gabriela Angheluţă , inginer).

La Iaşi, din 230.000 ha arabil, terenurile necultivate au scăzut de la 18.000 ha, în 2010, undeva la 8-10.000 ha, însă pârloagă a rămas şi pe terasele de unde proprietarii au defrişat livezile (dr. ing. Cătălin Roşca - director executiv DAJ).

• Suprafeţele nelucrate, în scădere

Doar centralizând datele din 10 judeţe ale ţării suprafaţa arabilă nelucrată se ridică la peste 300.000 ha, ceea ce întăreşte convingerea că datele APIA sunt obiectiv incomplete. Dar este important că peste tot în ţară suprafaţa necultivată scade constant, aproape la jumătate numai în 2011, comparativ cu 2010, toţi directorii fiind convinşi că 2012 va fi mult mai bun din acest punct de vedere.

Motivele scăderii: comasarea terenului, asocierea agricultorilor, criza, subvenţiile crescute şi teama de sancţiuni.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii