Imprimati articolul

Suntem în pericol de a deveni obezii Europei

În această ediţie vom dezbate un subiect foarte important, care ne priveşte pe fiecare în parte. Alături de noi se află un specialist în domeniu, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopshi. Domnia sa ne va ajuta să înţelegem mai bine importanţa unei alimentaţii corecte, care să ne influenţeze în mod pozitiv sănătatea.

Să luăm aminte la o vorbă străbună

– Se spune, domnule profesor, că suntem ceea ce mâncăm. Este adevărată această vorbă?

– Pe lângă faptul că suntem ceea ce mâncăm, suntem şi ceea ce au mâncat străbunii noştri. Acest lucru este explicat şi ştiinţific prin faptul că fiecare specie coevoluează cu alimentaţia ei. O reflecţie personală cu privire la alimentaţie este că suntem ceea ce mâncăm, mâncăm cum gândim şi gândim cum mâncăm. Sănătatea creierului şi a organismului nostru este în relaţie directă cu ceea ce mâncăm.
– Am înţeles că în lume există peste 25.000 de cărţi cu diete scrise de specialişti. Cel care a făcut însă această numărătoare spune că este în zadar, atâta vreme cât nu există încă o educaţie uniformă cu privire la modul de alimentaţie. Este adevărat?

– Astăzi s-a dezvoltat o ramură a nutriţiei numită nutrigenomica, o ştiinţă care studiază interacţiunea dintre alimente şi genele noastre. Alimentele conţin factori de transcripţie genică.  Practic, suntem ceea ce mâncăm pornind chiar de la nivel molecular. Faptul că oamenii sunt omnivori este un lucru cunoscut de patruzeci de mii de ani şi care a rămas neschimbat peste vremuri. Cei peste şapte miliarde de oameni nu seamănă din punct de vedere genetic, deci şi necesităţile alimentare sunt strict individualizate.

Nutrienţii buni şi răi

Organismul uman are nevoie de o varietate de alimente pentru a-şi asigura zilnic minimul de 50 de nutrienţi esenţiali, pe care corpul nostru nu îi poate fabrica şi fără de care nu poate supravieţui. Spre exemplu, cei opt aminoacizi esenţiali care vin odată cu proteinele din carne, lapte, ouă, peşte. Acizii esenţiali omega trei şi omega şase şi nouă se găsesc în uleiul de măsline, în peştele oceanic, în in şi cânepă, care, pe lângă proprietăţile proteinei asemănătoare cu cea din carne, conţin şi nişte substanţe numite lignani. Acestea ne protejează ficatul de agresiunea celorlalte alimente, în special a celor chimizate. Din categoria acestor lignani face parte şi xilimalina, care este un puternic antioxidant cu rolul de a proteja celula hepatică de acţiunea alcoolului şi a fumatului. Acestea nu ar trebui să lipsească din alimentaţia omului modern şi este foarte important să ştim că dietele lipsite de ele sunt extrem de periculoase pentru sănătate. Tot pe lista nutrienţilor esenţiali se regăsesc şi vitaminele A, D, E, K care sunt liposolubile, sau cele nehidrosolubile, precum vitamina C, vitaminele complexului C, mineralele, calciul, fosforul, magneziul, zincul etc.

Consecinţele unei alimentaţii nechibzuite

– Domnule profesor, cum se face că, în vreme ce vorbim despre criza alimentară, problema supraponderabilităţii a devenit un fapt comun, această boală fiind întâlnită chiar şi la copii?

– Dacă ne uităm la statisticile globale, putem constata că numărul obezilor este mult mai mare decât al subnutriţilor. Raportul este 800 de milioane de subnutriţi şi mai bine la un miliard de obezi. Potrivit statisticilor UE, România se află pe locul al treilea la obezitate. Această boală determină hipertensiune arterială, arteroscleroză, boli cardiovasculare care se sfârşesc de multe ori cu un infarct, boli cerebro-vasculare, diabetul de tip II, o afecţiune tot mai des întâlnită şi dependentă de dietă. Acesta poate evolua în forme foarte grave, cu repercusiuni majore asupra întregului organism, de la pierderea vederii la amputarea membrelor.

O dietă corespunzătoare, sănătoasă, ne fereşte de o serie de cancere, cum ar fi cel de stomac sau de colon. Aceste boli au înregistrat practic o explozie, dovadă că sunt în raport direct cu ceea ce mâncăm. Una dintre cauzele apariţiei obezităţii este consumul tot mai mic de grăsimi bune şi exacerbarea consumului de calorii goale din alimente rafinate. Omul şi-a pierdut instinctul de a se hrăni corect, aşa că trebuie să reînvăţăm să mâncăm. Este important ca din hrana noastră zilnică să nu lipsească hrana vie, aşa cum sunt fructele şi legumele proaspete. Acestea conţin enzime care la o temperatură de peste 40˚ C se inactivează, aşadar lipsesc de la alimentele preparate termic. Jumătate din hrana noastră într-o zi ar trebui să o reprezinte fructele şi legumele, iar cealaltă jumătate să fie diversificată prin carne, lapte, ouă, peşte.

– Care este opinia dvs. cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic?

– Organismele modificate genetic sunt nişte specii noi, care ar trebui să ocupe nişe ecologice naturale. Dar nu se întâmplă asta. Aşadar, ne aflăm pe un câmp al incertitudinii ştiinţifice şi ar trebui să adoptăm principiul precauţiei.

Asta ne mai lipsea: iradierea hranei!

– Se vorbeşte tot mai des despre un procedeu de iradiere a legumelor şi fructelor, care le oferă un termen de garanţie mult mai îndelungat.

– Iradierea presupune tratarea alimentelor cu radiaţii puternic ionizate, pentru a conferi plantelor o mai bună conservabilitate, dar care le lipseşte de valoarea biologică naturală. Chiar dacă vor arăta bine şi vor fi gustoase, nu mai constituie hrana vie despre care vă vorbeam, contrar aparenţelor. Însă trebuie să menţionez că nu devin radioactive, ci doar au o conservabilitate mai bună. Din nefericire, noi nu vom mai mânca la fel de sănătos cum au mâncat străbunii noştri, pentru că toate reziduurile de îngrăşăminte chimice, pesticide, metale grele trec prin lanţul agroalimentar.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011

֩ Comentarii