Imprimati articolul

Strategie pentru stoparea pierderilor de biodiversitate

Ritmurile mondiale actuale de dispariţie a speciilor sunt de până la 1.000 de ori mai ridicate decât cele naturale, în principal din cauza activităţilor umane. În Uniunea Europeană (UE), aproximativ 25% dintre specii, inclusiv mamifere, amfibieni, reptile, păsări şi fluturi sunt în pericol de dispariţie, iar 88% din rezervele de peşte sunt supraexploatate sau într-un proces avansat de epuizare, se arată în noua Strategie pentru protejarea şi ameliorarea stării biodiversităţii în Europa în cursul următorului deceniu. Conform datelor oferite de oficialii europeni, multe ecosisteme s-au degradat până în stadiul în care nu mai sunt capabile să ofere gama largă de servicii de care oamenii au nevoie, de la aer şi apă până la polenizarea culturilor şi protecţia în faţa inundaţiilor.

Șase ţinte prioritare

În document sunt prezentate şase ţinte prioritare, împreună cu acţiunile corespunzătoare, menite să reducă în mare măsură ameninţările la adresa biodiversităţii. Una dintre acestea vizează punerea integrală în aplicare a legislaţiei existente de protecţie a naturii şi a reţelei de rezervaţii naturale, pentru asigurarea ameliorării considerabile a stării de conservare a habitatelor şi a speciilor. Un alt aspect este ameliorarea şi refacerea, pe cât mai mult posibil, a ecosistemelor şi a serviciilor ecosistemice, în special prin folosirea pe scară mai largă a infrastructurilor ecologice. A treia ţintă se leagă de asigurarea sustenabilităţii activităţilor agricole şi forestiere, iar a patra, de protejarea rezervelor de peşte din UE. Documentul mai prevede ţinerea sub control a speciilor invazive, care reprezintă o cauză tot mai importantă a pierderii biodiversităţii şi intensificarea contribuţiei UE la acţiunile concertate la nivel mondial, pentru prevenirea pierderilor.

Respectarea angajamentelor luate la Nagoya

Strategia corespunde angajamentelor luate de UE anul trecut la Nagoya, în Japonia, în contextul Convenţiei privind diversitatea biologică. Dintre acestea, două sunt majore şi prevăd, pe de o parte, oprirea până în 2020 a pierderii biodiversităţii în UE şi, pe de altă parte, prote­jarea, valorizarea şi refacerea până în 2050 a biodiversi­tăţii şi a serviciilor ecosistemice. Ca parte integrantă a Strategiei Europa 2020, cea privind biodiversitatea va contribui la îndeplinirea obiecti­velor UE referitoare la eficienţa utilizării resurselor, garantând gestionarea durabilă a capitalului natural din Europa, precum şi la atenuarea şi adaptarea la schimbărilor climatice.

Pagube economice imense

Costurile anuale generate de pierderea biodiversităţii se ridică la miliarde pentru economia mondială, subminând economiile, perspectivele de afaceri şi şansele de a combate sărăcia. În Uniunea Europeană, pierderea diversităţii este provocată în principal de modificări ale utilizării terenurilor, poluare, supraexploatarea resurselor, răspândirea necontrolată a speciilor alogene şi schimbările climatice. Numai 17% dintre habitatele şi speciile evaluate au o stare de conservare favorabilă, restul nefiind capabile să ofere servicii optime. De exemplu, polenizarea prin intermediul insectelor, aflată în declin accentuat, are în UE o valoare economică estimată la 15 miliarde de euro pe an.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 11, 1-15 IUNIE 2011

֩ Comentarii