Imprimati articolul

Simpozion internaţional - Impactul biotehnologiilor agricole

Participarea a fost una selectă şi a umplut la refuz salonul de Conferinţe al Casei Oamenilor de Ştiinţă. Partea română la Simpozion a fost reprezen­tată de academicieni, profesori universitari, cercetători, oameni politici din eşalonul superior, a căror intervenţie în cadrul dezbaterilor s-a materializat printr-un referat de excepţie, avându-i ca autori pe academicianul Ion Păun Otiman, Elena Badea, Doru Pamfil şi Lucian Buzdugan.

Referenţii străini, Yann Devos, reprezentantul european Food Safety Authority (EFSA), GMO Unit şi Justus Vesseler, de la Universitatea Wageninger, au supus atenţiei noile tendinţe pe plan european ce privesc evaluarea riscurilor asociate plantelor modificate genetic, precum şi impactul economic al cultivării acestora. În expunerea sa, domnul Yann Devos a insistat mai ales asupra evaluării impactului porumbului tolerant la glifosat, dovedind printr-un studiu de caz că acesta este extrem de benefic.

Academia de Ştiinţe Agricole din Ungaria a fost reprezentată la dezbateri de domnul Csaba Marton, care şi-a rezumat expunerea doar la cercetările legate de combaterea Diabroticii, vierme care se pare că a ajuns până în lanurile de porumb de la periferia Budapestei.

Marile probleme ale omenirii

Onoarea de a deschide şi conduce lucrările Simpozionului Internaţional de la Bucureşti a revenit domnului Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române şi, totodată, o persoană recunoscută pe plan mondial prin preocupările sale de a modela şi induce cele mai noi cuceriri ale ştiinţei atomice şi biologice spre sănătatea omenirii.
Ideile de bază din expunerea academicianului Hera pot fi sintetizate în patru mari probleme de importanţă vitală pentru progresul omenirii.

• Schimbările climatice globale, care pun în faţa ştiinţei genetice problema creării de noi hibrizi capabili să producă la nivel superior atât în condiţii de secetă, cât şi la temperaturi scăzute.

Aceste zone reprezintă, la ora actuală, punctele alimentare cele mai critice, cu o populaţie care în timp nu va putea fi hrănită doar pe seama excedentelor alimentare din actualele zone fertile ale Terrei.

• A doua mare problemă a omenirii o reprezintă deteriorarea îngrijorătoare a fertilităţii naturale a solului. Chimizarea, ca factor de creştere a producţiei agricole, se pare că a ajuns la un punct critic, care obligă oamenii de ştiinţă la o nouă abordare a utilizării acestui factor de producţie.

• Cercetările asupra resurselor de apă dulce impun o abordare complexă. Prima ţine de scăderea dramatică a acestora, iar a doua, de gospodărirea lor. Cea mai afectată de modul de gestionare a acestora va fi agricultura, care consumă 70% din apa dulce.

• Deşi pare mai puţin impor­tantă, diluarea biodiversităţii reprezintă o problemă pe care omenirea o priveşte cu o nepermisă pasivitate.

România, un caz atipic

Ceea ce îngrijorează astăzi omul de rând este asigurarea hranei. Exemplul României din acest punct de vedere reprezintă o enigmă pentru cei care ne cunosc potenţialul agricol. Abundenţa alimentară de pe piaţă reprezintă cel mai mare pericol atât timp cât ea este dată de importurile masive.

Luminiţa Muşat
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2010

֩ Comentarii