Imprimati articolul

Şi fermele mici pot avea faţă europeană

După 1989, marile complexe zootehnice au fost, rând pe rând, devastate, iar  declinul părea iminent. Şansa zootehniei a stat însă în cutezanţa celor care au continuat să investească în acest sector şubrezit. Unul dintre managerii care şi-au asumat riscul de a dezvolta o afacere în zootehnie este şi domnul Doru Gurău. În urmă cu 15 ani, a luat decizia de a înfiinţa o fermă de vaci pentru lapte pe ruinele unui fost CAP. Astăzi, domnia sa înţelege cât de potrivită a fost această alegere şi se mândreşte cu faptul că, deşi ferma pe care o gestionează nu concurează prin dimensiunea ei cu unităţile europene, calitatea producţiei obţinute nu este cu nimic mai prejos de standardele occidentale.

O fermă născută pe ruine

În 1995, când a achiziţionat terenul şi clădirile fostului CAP, puţini au fost cei care au dat şanse de reuşită proiectului pe care domnul Gurău şi-l propusese. Era un moment de mare incertitudine pentru agricultura românească, iar riscurile economice pe care le implica construirea unei ferme de vaci păreau enorme. Cu toate acestea, managerul fermei din Ilişeşti, Suceava, a mizat pe şansele unităţii, motiv pentru care a achiziţionat din Germania doar cinci vaci. Acesta a fost, în fapt, începutul dezvoltării unităţii. În prezent, are un efectiv de 70 de vaci pentru lapte, iar nucleul de reproducţie este format din 102 capete juninci.

Sapard-ul a dat tonul retehnologizării

Mare parte din investiţiile făcute în fermă au fost din resursele materiale proprii. Abia în 2005 a accesat un program Sapard, în valoare de 120.000 de euro, sumă pe care a folosit-o în scopul îmbunătăţirii grajdurilor şi pentru achiziţionarea a 32 de vaci, aduse tot din Germania.

Pentru ca afacerea să devină cât mai rentabilă, domnul Gurău a considerat necesar ca ferma să funcţioneze după principiile circuitului închis. Pentru a asigura o parte din hrana animalelor, a luat în arendă o suprafaţă de teren pe care a cultivat parţial cereale. Deşi extinderea fermei prin sporirea numărului de animale nu a fost o cerinţă imperioasă, managerul fermei este conştient că, pentru a fi cât mai competitiv pe piaţă, este necesar ca tehnologia folosită în unitate să fie cât mai performantă şi de actualitate.

Întrucât resursele materiale nu i-au permis întotdeauna să achiziţioneze sisteme de ultimă generaţie, ferma este dotată acum cu o instalaţie de muls mecanică. Nu a primit niciodată reclamaţii în privinţa calităţii laptelui, însă pentru a fi în pas cu cerinţele europene a achiziţionat din Germania şi o sală de muls 2X5 clasică, care va intra în funcţiune în perioada următoare.

Nutriţia, în variantă nemţească

Pentru obţinerea unor producţii sănătoase, animalele au nevoie nu numai de hrană de calitate superioară, ci şi de un regim nutritiv corespunzător. Ultima achiziţie pentru unitatea din Ilişeşti este o staţie furajeră nemţească. Potrivit domnului Gurău, un astfel de sistem este absolut necesar pentru buna funcţionare a fermei şi pentru obţinerea unor producţii superioare calitativ. În fapt, staţia furajeră este un sistem computerizat, care stabileşte raţia de mâncare şi elementele nutritive pentru fiecare animal în parte, în funcţie de anumiţi parametri. Vacile din ferma domnului Gurău au prinse la gât o zgardă cu un microcip, care conţine informaţii despre starea fiziologică şi vârsta lor. Odată ajuns în faţa ieslei, microcipul transmite datele către sistemul computerizat, care stabileşte exact ce cantitate şi ce furajare trebuie să fie administrate animalului.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2010

֩ Comentarii